Trump și Putin, aliați împotriva centriștilor europeni în criza electorală din România. Ce le reproșează Musk autorităților române
0Criza electorală din România a devenit subiectul central de dispută între liderii europeni de centru şi alianţa Donald Trump – Vladimir Putin, după ce Elon Musk le-a reproşat autorităţilor române că au interzis candidatura suveranistului.
„La marginea estică a Europei se duce o luptă existenţială cu privire la adevăratul sens al democraţiei. România, o ţară cu 19 milioane de locuitori care se învecinează cu Ucraina, se află acum în centrul unei dispute transatlantice între aliaţii preşedintelui american şi centriştii europeni, care se tem că un scrutin crucial este manipulat de Moscova”, scrie, luni, Politico.
Imagini de la manifestaţiile violente de duminică seara, din Capitala României, imediat după ce a venit anunţul privind respingerea candidaturii lui Călin Georgescu, au făcut înconjurul lumii şi au născut numeroase comentarii şi luări de poziţii.
Printre primii care s-au grăbit să condamne autorităţile din România pentru această decizie s-a numărat Elon Musk, unul dintre consilieri apropiaţi ai preşedintelui american Donald Trump, care de la sfârşitul anului trecut a avut o atitudine favorabilă candidatului pro-rus Călin Georgescu.
Pentru criticii hotărârii - inclusiv pentru puternicul consilier miliardar al lui Trump, Elon Musk - decizia este încă o dovadă a unei conspiraţii a establishmentului european, pe măsură ce partidele tradiţionale îşi unesc forţele cu «statul paralel». O problemă pentru democraţia românească este că mulţi din interiorul ţării, precum şi observatori neutri, văd ceva adevăr în această acuză. Deziluzia faţă de sistemul politic este larg răspândită, iar Georgescu a oferit o schimbare radicală, a comentat POLITICO.
În opoziţie cu reprezentanţii administraţiei americane, care se înscriu pe aceeaşi linie cu Vladimir Putin, sunt liderii europeni de centru, care vin în sprijinul autorităţilor din România şi acuză o ingerinţă a unui „actor statal străin”, în speţă Rusia, în procesele electorale nu doar din România, ci şi din alte state membre UE.
În timpul Războiului Rece, aminteşte aceeaşi publicaţie, România a fost una dintre cele mai pro-occidentale ţări europene aflate sub regimul comunist, menţinând legături cu SUA şi rămânând în acelaşi timp prudentă faţă de Moscova, astfel că majoritatea politicienilor români exclud ideile candidatului suveranist Călin Georgescu, potrivit căruia România nu are nevoie de UE sau NATO.
Dar, în era Trump, totul s-a schimbat, iar cultura politică pro-UE şi pro-americană predominantă în România este în pericol. În zilele noastre, orientarea spre Washington nu mai înseamnă în mod automat să întorci spatele Moscovei, notează POLITICO în legătură cu situaţia în care se află în prezent România.