Telefonul Copilului lansează în şcoli proiectul împotriva hărţuirii elevilor. Aproape 3.000 de cazuri sesizate din 2011
0
Asociaţia Telefonul Copilului a lansat joi proiectul ,,Bullying – de la hărţuirea verbală la hărţuirea fizică în rândul copiilor”, implementat în 20 de şcoli din Capitală, prin care vrea să atraga atenţia asupra existenţei şi în România a acestui fenomen cu impact mondial: asociaţia a înregistrat în jur de 3.000 de apeluri legate de bullying în ultimii doi ani, iar peste 15% dintre copiii-victime s-au gândit să se sinucidă.
În România, fenomenul hărţuirii şi agresivităţii copiilor, în special la şcoală, este încă puţin cunoscut şi, ca atare, reclamat. Din cele în jur de 3.000 de apeluri primite de asociaţie pe această problemă, aproape jumătate au vizat hărţuirea fizică, iar principalele efecte negative semnalate au fost depresia (peste 33%), dar şi gândurile suicidale (peste 15%).
”În cadrul proiectului va fi dezvoltat un pachet educaţional împreună cu experţi în psihologia copilului. Acesta va fi pus la dispoziţie în cadrul întalnirilor directe pe care Asociaţia Telefonul Copilului le va organiza în 20 de unităţi de învăţământ din Bucureşti, pe o perioadă de 5 luni”, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Telefonul Copilului 116 111.
Aşadar, scopul campaniei este atât conştienziarea de către elevi, profesori, părinţi şi ONG-uri a fenomenului de ”bullying”, care în SUA a generat campanii demarate chiar de la nivel guvernamental în sistemul educaţional, cât şi cunoaşterea metodelor de luptă împotriva acestuia.
Proiectul lansat joi constituie primul demers care tratează acest subiect în România şi este finanţat de Petrom în cadrul competiţiei de proiecte „Idei din Ţara lui Andrei”.
Ce înseamnă fenomenul ”bullying”
Violenţa verbală sau non-verbală, abuzul emoţional, excluderea sau violenţa fizică sunt diversele tipuri de abuz pe care le îmbracă fenomenul "bullying". Acesta afectează sănătatea copiilor şi conduce adesea la probleme emoţionale, tulburări de comportament, precum şi abandon şcolar, auto-mutilare sau chiar suicid, , susţin reprezentanţii instituţiei.
“Excluderea şi mai ales umilirea reprezintă o lovitură psihologică foarte mare, cu efecte pe termen lung precum pierderea încrederii în sine şi în ceilalţi, introversie, alienare, teamă, depresie, retragere, furie, chiar şi răzbunare. Momentul în care am realizat mai mult ca niciodată că un astfel de proiect este vital a fost acela în care prima tentativă de suicid, prima spitalizare a unui copil şi primul abandon şcolar al unui copil premiant au fost cazuri preluate la 116 111, în legătură cu fenomenul ,,bullying”. Aşadar, consecinţele sunt dramatice”, a declarat Cătălina Florea, Director Executiv la Asociaţia Telefonul Copilului şi Deputy Regional Representative Europe, Child Helpline International.
Aceasta a adăugat că ”ceea ce este şi mai dramatic este faptul că nimeni nu vorbeşte despre asta. În România, autorităţile nu adresează acest fenomen, în timp ce în alte state fenomenul ,,bullying” se regăseşte printre subiectele cele mai importante din domeniul protecţiei drepturilor copilului”.
În perioada octombrie 2011 - octombrie 2013, Asociaţia Telefonul Copilului a înregistrat un număr de 2.907 cazuri de bullying în România.
Conform informaţiilor existente în baza de date a liniei telefonice gratuite de asistenţă pentru copii 116 111, gestionată la nivel naţional de Asociaţia Telefonul Copilului, fenomenul ”bullying” este asociat următoarelor forme:
- bullying fizic - 45.72%
- bullying verbal - 22.86%
- bullying emoţional - 15.24%
- bullying relaţional - 14.28%
- bullying online - 1.90%.
Printre efectele acestui fenomen, reclamate de cei care s-au plâns consilierilor, se numără:
- depresii şi tulburări de comportament - 33.15%
- excludere şi dificultate în relaţionare - 29.78%
- gânduri suicidale - 15.17%
- frică şi anxietate - 12.92%
- criză de identitate şi singurătate - câte 4.49%.
Cele mai multe cazuri au fost înregistrate din regiunea Muntenia (26.66%), urmată de Oltenia (19.05%), Moldova (17.14%), Transilvania (2.86%), Bucureşti (2.86%), Dobrogea (191%), necunoscut (29.52%).
Mediul cel mai frecvent raportat în ceea ce priveşte cazurile înregistrate la 116 111 este cel rural, în procentaj de 40.01%, urmat de cel urban, în procentaj de 32.37%, iar pentru un procentaj de 27.62% a fost solicitată confidenţialitatea.
Adolescenţii, principalele victime. Agresorii, alţi copii
Victimele fenomenului “bullying” au fost în principal adolescenţi (fete 12 - 17 ani - în procentaj de 28.58%, băieţi 12 - 17 ani - în procentaj de 57.14%), dar şi preadolescenţi (fete 8 - 11 ani - în procentaj de 6.67%, băieţi 08 - 11 ani - în procentaj de 7.61%). La nivelul adolescenţilor, se observă că reclamaţiile au vizat un număr dublu de băieţi abuzaţi faţă de numărul fetelor.
Printre agresorii indicaţi de victime s-au numărat: alţi copii în procentaj de 57.14%, adulţi în procentaj de 25% şi cadre didactice în procentaj de 17.86%, mai arată analiza realizată de Asociaţia Telefonul Copilului.
Peste 250.000 de cazuri reclamate în lume, 9 din 10 cazuri petrecute în şcoală
La nivel global, în ultimii doi ani, serviciile telefonul copilului de pretutindeni au înregistrat peste 250.000 de cazuri de bullying. Mai mult, 9 din 10 cazuri de ”bullying” au avut loc în şcoală, conform analizei realizată de Child Helpline International, în urma apelurilor efectuate la telefonul copilului la nivel global, în ultimul deceniu.
Child Helpline International a evaluat fenomenul la nivel mondial, în urma datelor înregistrate de serviciile telefonul copilului de pretutindeni, membre ale alianţei internaţionale. În urma datelor colectate în ultimul deceniu, dintr-un număr de 126 de milioane de apeluri efectuate la serviciile telefonul copilului, aproape 18% (echivalentul a aproximativ 4 milioane) dintre acestea se referă la abuz şi violenţă asupra copilului şi includ următoarele categorii: ”bullying”, abuz emoţional, abuz fizic, abuz sexual şi neglijare. Numai în Europa au fost înregistrate mai mult de 500.000 de apeluri.
Forma de bullying emoţional este mai des intâlnită în randul fetelor, în timp ce forma de ”bullying” fizic este mai des intâlnită în rândul băieţilor. Aproximativ 57% dintre apeluri au venit din partea fetelor.
Victimele fenomenului ”bullying” în lume sunt 43% băieţi şi 57% fete, iar în Europa 42% băieţi şi 58% fete. Colegii de şcoală sunt principalii vinovaţi
Aproape 63% dintre apelurile înregistrate de serviciile telefonul copilului din Europa menţionează forma de ”bullying” emoţional drept cea mai raspândită, în timp ce în 24% dintre situaţii este vorba despre ”bullying” fizic. La noi procentele sunt inversate.
Mai mult de 90% dintre victime în Europa au indicat colegi de şcoală drept agresori şi mai mult de 10% dintre aceste situaţii au inclus prieteni. Numărul cazurilor în care profesorii erau acuzaţi de bullying este 4%. Datele confirmă că fenomenul ”bullying” în Europa este răspândit în 94% în şcoli.
Peste 50.000 de apeluri au fost înregistrate în România în primele şase luni din 2013 la Telefonul Copilului 116 111, iar din ce în ce mai multe vizează consilierea psihologică, o nevoie resimţită atât de copii, cât şi de părinţi. Specialiştii prezenţi în studioul Adevărul Live au discutat joi, de la ora 11, despre „generaţia însingurată“.
Peste 50.000 de apeluri au fost înregistrate în primele şase luni din an la asociaţia Telefonul Copilului, mai multe decât în perioada similară a anului trecut. Potrivit organizaţiei, în cazul a peste 2.500 de apeluri a fost necesară intervenţia instituţiilor abilitate, pe de-o parte, iar pe de altă parte consilierea şi monitorizarea continuă a specialiştilor Asociaţiei Telefonul Copilului.
Lupta împotriva hărţuirii elevilor în şcoli, prioritate naţională în SUA
Agresiunea manifestată în şcoli, între elevi, este unul dintre principalii vectori ai creşterii numărului de sinucideri în rândul adolescenţilor. Fenomenul care a luat amploare în SUA a determinat administraţia Barack Obama să intervină printr-o campanie naţională împotriva hărţuirii copiilor în şcoli, adresată de această dată părinţilor, relatează Huffington Post.
Camera Deputaţilor a aprobat noua lege pentru protecţia copilului ce va fi publicată în Monitorul Oficial zilele următoare. Aceasta prevede printre altele ca părinţii care pleacă la muncă în străinătate să anunţe autorităţile cu 40 de zile înainte şi să desemneze un tutore pentru cei mici.
Primul recensământ al sistemului instituţional public, naţional şi local, al serviciilor pentru protecţia copilului în România, realizat într-un proiect european al Ministerului Muncii în parteneriat cu Fundaţia SERA România, arată că încă există probleme la nivelul direcţiilor de asistenţă socială din ţară: personal redus, diferenţe majore de costuri pentru aceleaşi servicii, evaluări ale angajaţilor pe hârtie, dar şi fonduri insuficiente.
Se încarcă comentariile...
