Cum şi-a distrus România industria. Lecţie de afaceri de la străini în ţara noastră: Hunedoara, condusă de canadieni şi indieni
0
Fabricile şi uzinele româneşti au căzut pradă, după Revoluţie, în cea mai mare parte, falimentului, iar afacerile autohtone au fost uşor-uşor înlocuite cu ideile de succes ale investitorilor străini.
Adevarul.ro vă prezintă poveştile de succes ale celor mai importante afaceri străine, care au luat locul ideilor de business românesc, ocupând un loc fruntaş pe lista afacerilor celebre din România.
Marile afaceri private din Hunedoara sunt dirijate de indieni şi canadieni
Cei mai importanţi investitori privaţi în industrie în judeţul Hunedoara au devenit companiile străine. Arcelor Mittal, Draexelmaier, Sew-s, Carpathian Gold, DHS, Strabag şi alte firme cu capital străin au luat în ultimii ani faţa investitorilor locali şi chiar a unor companii de stat în ce priveşte oferta de pe piaţa muncii şi afacerile de viitor.
Combinatul din Hunedoara a fost preluat în 2004 de grupul Mittal (India), canadienii de la Carpathian Gold investesc în mineritul aurifer, în zona Devei, compania japoneză Sew-s şi germanii de la Draexelmaier au creat mii de locuri de muncă în fabricile de cablaje auto din Deva, Orăştie şi Hunedoara, chinezii de la DHS au construit o fabrică de biciclete la marginea Devei, iar alte companii chineze testează terenul pentru investiţii în minerit şi energie.
Alba, lider naţional în industria prelucrării lemnului şi a componentelor auto. Companiile străine au investit peste 1 miliard de euro
Investitorii străini au cheltuit în judeţul Alba aproximativ 1 miliard de euro. Domeniile în care au fost realizate cele mai mari investiţii sunt prelucrarea lemnului şi componentele pentru industria auto. Oraşul Sebeş deţine supremaţia într-un top al afacerilor derulate de companiile străine. Alte fabrici importante au fost construite la Cugir, Blaj şi Alba Iulia.
Sebeşul este în prezent centrul national al prelucrării lemnului şi va fi, în scurt timp, şi un pol în domeniul componentelor pentru industria auto. Aici funcţionează cele mai mari companii din ţară în domeniul prelucrării primare a lemnului şi a plăcilor stratificate. Este vorba despre societăţile Holzindustrie Schweighofer şi Kronospan, ambele deţinute de investitori din Austria. Investiţia Kronospan este de aproximativ 350 milioane euro, iar cea de şla Holzindustrie Schweighofer se ridică la circa 300 milioane euro.
Prahova, un paradis al investiţiilor străine. Petrom, Lukoil, Coca-Cola, BAT fac afaceri în judeţ
Majoritatea companiilor de top din economia românească, cu importante contribuţii la PIB-ul ţării, au afaceri în Prahova. Industria de petrol, reprezentată de austriecii de la OMV şi ruşii de la Lukoil, piaţa de ţigarete, reprezentată de British American Tobacco sau cea de sucuri, a francizei greceşti Coca-Cola, au făcut profit pe tărâm prahovean.
„Vedeta“ economiei din Prahova este, fără îndoială, OMV, una dintre cele mai mari companii din Austria, şi care deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Compania a raportat, în 2012, o valoare record a vânzărilor, de 26,258 miliarde de lei (5,892 miliarde euro), profit care a plasat compania pe primul loc în topul „granzilor“ din economia românească.
Cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele explorare şi producţie, rafinare şi produse petrochimice, gaze naturale şi energie deţine, în Prahova, rafinăria Petrobrazi şi este unul dintre cei mai mari contributori la PIB-ul României.
Cum ne dau străinii lecţii de afaceri în propria noastră ţară: Tenaris investeşte la Zalău sute de milioane de dolari în plină criză. Michelin - se pregăteşte să deschidă o nouă fabrică
Cele mai mari fabrici din Sălaj, înfiinţate pe vremea comunismului, trec astăzi - în ciuda crizei - printr-un proces de dezvoltare graţie faptului că ele au ajuns pe mâna unor investitori străini, care demonstrează că se poate şi construi pe fundaţia lăsată de Ceauşescu, nu doar demola.
Cel mai bun exemplu este cel al Companiei Tenaris, care a preluat în 2004, printr-o tranzactie de 42 de milioane de dolari, Tubman International, compania care deţinea pachetul majoritar de acţiuni al Silcotub Zalău, producătorul local de ţevi. Din 2004 încoace, Tenaris a investit permanent la Zalău, creindu-şi noi capacităţi de producţie şi extinzându-şi gama de produse.
În 2011, spre exemplu, exact în perioada în care Nokia pleca de la Cluj, Tenaris anunţa începerea investiţiei într-o nouă linie de producţie care ar urma să scoată ţevi energetice pentru centralele electrice pe gaz şi pe cărbune din întreaga lume. Valoarea investiţiei, finalizată în primăvara anului trecut, a fost de peste 50 de milioane de dolari, ea dând naştere, totodată, şi la 90 de locuri de muncă. Nici nu s-a finalizat bine investiţia respectivă, că Tenaris a şi început, la Zalău, construcţia altor hale de producţie, proces aflat zilele acestea pe ultima sută de metri.
Investitorii străini din Timiş, stâlpii de bază ai economiei locale
Firmele străine, mari sau mici, au fost atrase în Timiş în primii ani de după revoluţie datorită proximităţii faţă de "occident" şi existenţei unui centru universitar puternic, capabil să ofere specialişti în diferite domenii.
Alcatel, Coca-Cola, Continental, Siemens sau Solectron sunt doar câteva dintre companiile multinaţionale care au adus în Timiş, în ultimele două decenii, locuri de muncă şi mulţi bani la bugetul de stat şi la cel local. De exemplu, Continental a investit peste 300 de milioane de euro în cei aproape 15 ani de prezenţă în Timiş, angajând aproximativ 1.900 de oameni din zonă.
Braşovul nu mai are nicio fabrică de stat. Străinii au mutat însă polul industriei auto mondiale în oraşul de sub Tâmpa
În timp de Tractorul, Rulmentul, Hidromecanica şi Fartec, marile uzine ale Braşovului au fost distruse, străinii ştiu să facă bani în acest domeniu. Investiţiie străine în industrie depăşesc 300 de milioane de euro şi 6.000 de angajaţi, iar pe locul fabricilor de stat se fac Mall-uri.
Cel mai bun exemplu despre cum ne-am bătut joc de industria cu tradiţie în Braşov este fabrica Rulmentul. Aceasta a intrat în faliment în urmă cu opt ani, iar acum două luni au fost vândute şi ultimele active. În timp ce fiecare guvern a spus că uzina nu este rentabilă, germanii de la INA Schaeffler i-au contrazis.
Ocolit de investitorii străini. Severinul moare încet, dar sigur
Deşi la începutul anului 1990, era un puternic centru industrial, Severinul a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai văduvite de investiţii municipii de reşedinţă de judeţ din România. În urma unor administraţii lipsite de orice fel de viziune economică, municipiul Turnu Severin s-a transformat într-un oraş-ruină, lipsit de interes din partea investitorilor străini şi grav afectat de flagelul şomajului.
Marile unităţi economice ale judeţului Mehedinţi şi-au închis porţile rând pe rând, iar micii agenţi economici au absorbit doar o mică parte din forţa de muncă disponibilă. O parte din mehedinţeni au luat drumul Occidentului în căutarea unui loc de muncă, alţii s-au retras la ţară, iar unii se ocupă cu micul trafic peste Dunăre.
La acest material au participat Daniel Guţă, Corina Macavei, Simona Suciu, Olimpia Man, Dana Mihai, Dorin Timonea, Vali Silaghi.
Se încarcă comentariile...
