Raportul de mai jos este în versiunea originală, în limba engleză. Versiunea în limba română a Raportului este în sarcina autorităţilor noastre.

Judecaţi singuri despre ce e vorba.

Eu pot doar să estimez impactul dezastruos pe care aceste concluzii îl vor avea asupra tuturor instituţiilor europene şi partenerilor internaţionali ai României. Este absolut limpede, de acum, că aşa va suna şi evaluarea generală ce va fi conţinută în Raportul de ţară din cadrul MCV. Şi greşeşte, voit propagandistic sau din simplu entuziasm motivat de calitatea de membru ascultător de Partid, acela care crede că, cu un asemenea raport pe masă, liderii europeni vor dori să vorbească despre integrarea în Spaţiul Schengen sau în Zona Euro. când o fi ea.

Singura certitudine este că, totuşi, ca lucrurile să nu iasă de tot din matcă, cineva ar trebui să facă ceva. Urgent. Parlamentul? Nu cred? Guvernul? Poate, dacă decide Partidul. Preşedintele? Sigur, dar cu câte puteri în constituţionale are. Atunci? Chiar nu ştiu, dar citiţi textul şi să ştiţi că e un preludiu la ceva ce urmează să vină foarte curând.

În Raportul despre România publicat azi, Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO), organism al Consiliului Europei exprimă îngrijorări serioase în ce priveşte anumite aspecte conţinute în legile asupra statului judecătorilor şi procurorilor, asupra organizării sistemului justiţiei şi a Consiliului Superior al Magistraturii, recent adoptate de Parlament, precum şi a unor propuneri de amendamente la Codul penal.

GRECO a pregătit acest Raport ca urmare a deciziei luate pe 13 decembrie 2017 în adunarea generală de a realiza o evaluare extraordinară urgentă asupra reformelor judiciare din România, luând în considerare faptul că ar putea implica violări serioase ale standardelor anticorupţie.

Raportul notează că amendamentele la cele trei legi asupra justiţiei adoptate de Parlament în decembrie 2017 nu conţin câteva dintre cele mai controversate propuneri prezentate iniţial, în vară. Cu toate acestea, GRECO îşi exprimă îngrijorarea privind potenţialul lor impact, inclusiv asupra structurii personalului din serviciile judecătoriilor şi procuraturii. În ciuda importanţei şi ariei extinse a reformelor, impactul acestora nu a fost corect analizat, iar procesul legislativ este şi de pus sub semnul întrebării.

GRECO cere mai ales României să abandoneze crearea unui noi secţii speciale în cadrul procuraturii care să ancheteze problemele în cadrul sistemului judiciar. Raportul notează şi situaţia controversată de demitere a conducătorului DNA, iniţiat în februarie 2018, reiterând apelul în favoarea apariţiei unor bariere noi de siguranţă  în ce priveşte procedurile de numire şi demitere a procurorilor şefi de către zona Executivului

GRECO mai critică şi propunerile de amendamente în ce priveşte legislaţia penală care, odată adoptate, în mod limpede vor fi în contradicţie acu câteva dintre angajamentele pe plan internaţional ale României, inclusiv cu Convenţia asupra legii penale împotriva corupţiei. Amendamentele privind procedura penală aflate acum în discuţie în Comitetul parlamentar comun din Parlamentul României sunt percepute de ţările străine ca o ameninţare la adresa eficienţei asistenţei legale mutuale.

În plus, raportul critică o serie de de propuneri legislative iniţiate pe 21 decembrie 2018 în Senat şi care vor slăbi considerabil incriminarea diverselor fapte penale legate de corupţie, spre exemplu darea de mită şi traficul de influenţă care nu s-ar mai aplica la demnitarii aleşi şi în ce cele privind abuzul de funcţie, cele care, prin aceste amendamente vor fi decriminalizate complet toate actele comise şi care au produs o pagubă sub 200.000 EURO

GRECO invită România să prezinte a analiză la zi a reformelor propuse în cadrul următoarei adunări plenare (18-22 2018) şi să se abţină în a vota alte amendamente la legile penale care ar slăbi capacităţile sale anticorupţie.