Strigoii comunismului bântuie Palatul Victoria

Deprimant cum la 27 de ani de la eliminarea comunismului, inclusiv cu sacrificii de vieţi omeneşti, strigoii comunismului se întorc la Palatul Victoria. Premierul şi alţi miniştri se întrec în a promova idei, concepte, acte normative din care rezultă că au comunismul în gene, în creier, perpetuat de un misterios „virus”. Sunt pur şi simplu contaminaţi de boala numită „comunism”.

Iată, bunăoară, premierul. Nu mai vrea bănci, îi sfătuieşte pe cetăţeni să nu-şi mai ţină banii la bancă, pentru că rămân fără ei. Să primească salariul cash, nu pe card, aşa cum face şi domnia sa. Cu alte cuvinte, România să redevină o ţară fără bancomate, fără carduri, fără e-banking, în timp ce ţări dezvoltate, Suedia de pildă, îşi propun să elimine complet cash-ul.

Ce ar fi o Românie fără bancomate, cu coadă la ghişeele casieriilor furnizorilor de servicii, cu sacoşă de numerar la cumpărături, cu coadă la casieriile marilor magazine pentru a plăti totul cash, îi las pe cititori să-şi imagineze. Ca în comunism.

Ministrul Educaţiei, Liviu Pop. Vrea să ne întoarcem la manuale unice, la o editură unică, de stat, fără competiţie, ca în comunism. Deşi tânăr, „virusul” comunismului de care este contaminat nu-l lasă să înţeleagă că doar competiţia generează calitate. Nu. Domnia sa crede că decizia şefilor este aducătoare de progres şi bunăstare. Precum deciziile lui Ceauşescu în comunism.

De când a venit ministru, Liviu Pop se ocupă de tot felul de lucruri trăsnite, ignorând probleme grave ale învăţământului, precum abandonul şcolar, arhitectura curriculară veche de 50 de ani, reuşita la examenele naţionale de doar 50%, lipsa urmăririi eficienţei cheltuirii fondurilor alocate educaţiei. De la manuale de sport, la manuale şi editură unice, la corectarea de acasă a tezelor de la examene, iată că şi miniştrii se ocupă de lucruri trăsnite, ca la grădiniţă. Ca în comunism.

Ministrul Tudorel Toader. Deşi membru al CCR mulţi ani, Tudorel Toader nu înţelege nimic (sau nu vrea să înţeleagă) din statul de drept, care presupune separaţia puterilor în stat, „checks and balances”, independenţa justiţiei, democraţie şi guvernare participative. Nu, Tudorel Toader vrea să aducă complet procuratura sub controlul ministrului Justiţiei, o persoană eminamente politică. Că tot ne întrebam cu toţii cum de a fost numit Toader la ministerul Justiţiei. Acum ne-am lămurit.

După cum deja s-a comentat, adoptarea modificărilor la legile justiţiei propuse de Toader, după un simulacru de consultare din care n-a reţinut mai nimic, ar duce procuratura strict în subordinea ministrului Justiţiei, care ar face orice doreşte cu ea. Exact ca în epoca Rodicăi Stanoiu. Cum judecătorii judecă dosarele pe care le înaintează procurorii, sub directa autoritatea şi îndrumare a ministrului politic, adio independenţă a justiţiei. Ne-am întoarce la comunism şi în această importanta arie socială. Înţelegem ca Dragnea este ameninţat de către activul PSD cu mazilirea, dacă nu schimbă legile în justiţie, eliminând independenţa justiţiei. Probabil aşa se explică actualul atac asupra justiţiei.

Sunt mulţi alţi conducători actuali care spun că parlamentul ales 100% (de fapt 18% PSD plus 5% ALDE), face ce doresc cei 23%, orice legi şi comisii de anchetă, orice le trece prin cap. Adică dictatura minorităţii (23%) asupra majorităţii. Ca în comunism.

Rămâne să vedem dacă majoritatea, strada, opinia publică, vor accepta un astfel de aranjament.