Majoritate USL ca pe vremea FSN. Avantajul, folosit pentru modificarea Constituţiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
USL a câştigat detaşat alegerile parlamentare
USL a câştigat detaşat alegerile parlamentare

USL are între 55 şi 57% în exit-poll-urile prezentate  după alegerile parlamentare de ieri. Este cel mai mare scor obţinut de o formaţiune după FSN care a avut 66% la alegerile din 1990.

 Deşi la primele alegeri libere care au urmat Revoluţiei din 1989 au concurat 72 de formaţiuni politice, Frontul Salvării Naţionale, condus de Ion Iliescu, a obţinut 66% din voturile românilor. Vechiul partid politic din care s-a desprins actualul PSD, a câştigat întrecerea electorală  pe 20 mai 1990, în celebra “Duminică a Orbului.”

USL a câştigat, detaşat, alegerile de ieri, potrivit exit-poll-urilor. Astfel, potrivit sondajul CURS – Avangarde prezentat de televiziunea publică, USL a obţinut 57,58% din voturi, ARD 18,57%, PPDD – 13,05%, iar UDMR – 5,16%.

Potrivit sondajului CCSB prezentat de Antena 3, USL ar fi obţinut 56,8%, ARD – 19%, PPDD – 13,8% iar UDMR – 5,1%. Pe parcursul întregii zile, liderii USL şi-au făcut calcule pe baza sondajelor de opinie, sperând să aibă o majoritate largă.

Liderii USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu, aveau date din care reieşea că vor obţine peste 50% din voturi, dar încercau să îşi mobilizeze activul de partid astfel încât să îşi maximizeze câştigul. Obiectivul USL era obţinerea a 55-60% din voturi, astfel încât să aibă două treimi din mandate în viitorul Parlament.

O asemenea majoritate ar avantaja USL din două puncte  de vedere. Pe de o parte, dacă alianţa câştigătoare ar obţine două treimi din locurile din viitorul Parlament, ar avea şanse sporite să blocheze eventualele încercări ale lui Traian Băsescu de a „sparge“ majoritatea USL. Cu alte cuvinte, cu cât creşte numărul senatorilor şi deputaţilor USL, cu atât va trebui Traian Băsescu să determine mai mulţi parlamentari să voteze un alt premier decât Victor Ponta.

Pe de altă parte, dacă USL ar avea două treimi din fotoliile în viitorul Parlament, ar putea trece la modificarea Constituţiei.

Victor Ponta şi Crin Antonescu intenţionează să reducă atribuţiile preşedintelui, astfel încât acesta să fie obligat să numească premierul alianţei care a câştigat alegerile.

O altă modificare ar viza posibilitatea Parlamentului de a anula deciziile Curţii Constituţionale dacă două treimi dintre senatori şi deputaţi votează împotriva acestora.

Prezenţa în teritoriu

Mobilizarea activului USL a contribuit la creşterea prezenţei la vot. Ieri, la orele 18.00, prezenţa la
vot era de 36,54% comparativ cu 34,48% la alegerile din 2008.

Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţe dominate categoric de USL. În judeţul Teleorman, fieful secretarului general al PSD, Liviu Dragnea, se înregistra, potrivit BEC, cea mai mare prezenţă la vot, de 48,92% din totalul alegătorilor înscrişi în liste, fiind urmat de judeţele Gorj - 47,68%, Olt - 44,32%, Mehedinţi - 43,73% şi Giurgiu - 43,32%.

În schimb, în judeţele unde PDL este încă destul de puternic, prezenţa era destul de slabă. În judeţul Timiş se înregistra cea mai scăzută prezenţă la urne la ora 18.00, de 26,73% din alegătorii înscrişi în listele electorale, urmat de judeţele Maramureş - 28,73%, Cluj - 28,87%, Arad - 29,32% şi Sibiu - 30, 92%.

Calculele ARD

De cealaltă parte a baricadei, liderii ARD au încercat, pe parcursul întregii zile, să afişeze o atitudine de calm. Şeful campaniei ARD, Adriean Videanu, a susţinut că, în realitate, USL ar avea în jur de 50% din voturi.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al campaniei ARD, Traian Ungureanu, a declarat că sondajele care au circulat în cursul zilei de ieri sunt intoxicări.

„Un capitol aparte sunt intoxicările sistematice care apar pe net care sunt sondaje prefabricate, desene animate, care au procentaje născocite la un pahar de bere“, a declarat Traian Ungureanu. El a adăugat că aceste sondaje sunt false şi că „trendul este cu totul altul“.

Cum poate creşte numărul de parlamentari

Calculele celor două forţe politice aveau cel puţin un element comun: după aceste alegeri, numărul de parlamentari va creşte cu aproximativ 50: de la 471 la aproximativ 520.

Şi aceasta pentru că legea în vigoare instituie principiul proporţionalităţii în distribuirea mandatelor.

De exemplu, dacă într-un judeţ există nouă mandate de deputaţi, Biroul Electoral Judeţean stabileşte numărul de parlamentari care revine fiecărei formaţiuni, direct proporţional cu numărul de voturi obţinute. De exemplu, BEJ poate decide că USL are dreptul la şase locuri, ARD la două, iar PPDD la unul.

Dacă USL ia peste 50% în toate cele zece colegii, aceşti candidaţi devin parlamentari. Practic, numărul de parlamentari va fi suplimentat pentru a asigura cele două locuri care revin ARD şi cel care revine PPDD. În acest fel, numărul de deputaţi din respectivul judeţ va fi suplimentat cu trei.

Legea actuală este în vigoare din 2008, dar la vremea respectivă nu a produs astfel de efecte, în condiţiilem în care nu a existat un partid sau o alianţă care să câştige atât de multe colegii cu peste 50% din voturi. ;

Cum se distribuie mandatele de parlamentari

Candidaţii care vor obţine 50%+ 1 din voturi în colegiul în care concurează vor ajunge direct în Parlament. Pentru restul, indiferent dacă termină pe locul unu, doi sau pe ultimul loc, urmează un complicat proces de redistribuire, care, în funcţie de procentajul partidului, i-ar putea trimite sau nu în Legislativ. Birourile electorale judeţene stabilesc câte mandate va obţine fiecare partid, direct proporţional cu numărul de voturi obţinute.

Candidaţii care au obţinut sub 50% din voturi intră în Parlament în ordinea descrescătoare a numărului  de voturi, cu condiţia ca niciun partid să nu depăşească numărul de mandate atribuite. Dacă într-un judeţ, USL are dreptul la şase mandate, ARD la trei şi PPDD la unul, cel de-al şaptelea clasat din USL nu intră în Legislativ chiar dacă are mai multe voturi decât al treilea clasat din ARD. 


Alegeri parlamentare 2012: Retrospectiva zilei de duminică

Ziua de duminică a fost decisivă pentru România următorilor patru ani. Din aproximativ 18,2 milioane de cetăţeni cu drept la vot, 41,72% s-au prezentat la urne pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlament. Prezenţa la vot de ieri a fost cu 2,46% mai mare decât la alegerile parlamentare din 2008.

Duminică seară, după închiderea urnelor, exit poll-urile prezentate de adevarul.ro, preluate de la cinci institute de sondare a opiniei publice, atribuiau victoria Uniunii Social Liberale cu cel puţin 54% din voturi.

Luni dimineaţă, la ora 10.00, Biroul Electoral Central (BEC) a confirmat victoria USL prin înaintarea rezultatelor parţiale. Potrivit acestora, la Camera Deputaţilor, USL a obţinut la parlamentare 58,63 %, iar ARD - 16,69 %. La Senat, social-liberalii au câştigat 60,03% din voturi, iar Alianţa România Dreaptă – 16,95%.

Cifrele atribuite USL reprezintă cel mai mare scor obţinut de o formaţiune după FSN care a avut 66% la alegerile din 1990.

Liderii USL speră la o majoritate cât mai largă, motiv pentru care premierul Victor Ponta a făcut o ofertă de alianţă către UDMR, în speranţa de a avea două treimi din fotoliile viitorului Legislativ. Victor Ponta a declarat că a discutat cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi că de luni vor începe discuţiile pentru crearea unei majorităţi constituţionale cu Uniunea.Iniţial, răspunsul lui Kelemen a fost precaut, dar nu a exclus o posibilă alianţă cu social liberalii. Pe de altă parte, copreşedintele USL, naţional-liberalul Crin Antonescu, şi-a contrazis partenerul politic, susţinând că nu au discutat încă despre o alianţă de guvernare şi că „toate posibilităţile sunt deschise”. La nici 24 de ore de la declaraţii, Kelemen Hunor a revenit, însă, cu o declaraţie prin care a confirmat că negocierile dintre UDMR şi USL pentru o eventuală alianţă vor fi demarate înainte de publicarea rezultatelor finale ale scrutinului din 9 decembrie.

În timp ce formaţiunile politice aşteaptă redistribuirea voturilor, care reprezintă o şansă de a prinde totuşi mai multe locuri în Parlament pentru democrat-liberali, prioritatea preşedintelui Traian Băsescu este desemnarea viitorului premier. După doar două zile înainte de alegeri, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, şeful de stat a schiţat profilul următorului prim-ministru. În termeni plastici, Băsescu a afirmat că-şi doreşte un premier care „să rupă puţin filmul“ şi care „să nu aibă lucruri ascunse în CV”. Astfel, chiar dacă USL a depăşit 50% din voturi, Victor Ponta nu poate fi sigur de fotoliul de şef al Executivului. Pe piaţa politică s-au vehiculat şi alte nume, precum Mircea Geoană, George Maior, Ioan Rus sau Călin Popescu Tăriceanu. Băsescu i-a exclus pe ultimii doi, cel puţin la nivel declarativ.

Presa internaţională relatează despre mult-anunţata şi deloc surprinzătoarea victorie a USL, subliniind că alianţa lui Băsescu, ARD, a fost sancţionată de alegători din cauza măsurilor de austeritate aplicate. De asemenea,  publicaţiile internaţionale se concentrează asupra conflictului Băsescu-Ponta şi „coabitarea problematică” ce urmează.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite