De ce se ţine PSD scai de scaunul lui Victor Ponta

Social-democraţii au votat, în unanimitate, să-l susţină pe Victor Ponta în fruntea Guvernului. Liderii PSD nu-şi permit să-i retragă sprijinul politic lui Ponta pentru că, vor nu vor, este varianta cea mai sigură de a rămâne la Putere

Comitetul Executiv Naţional al PSD (CExN), for care îi cuprinde şi pe liderii din teritoriu, au votat, fără nicio excepţie, să-l sprijine în continuare pe Victor Ponta la şefia Guvernului. Propunerea ca PSD să aibă o discuţie despre noua situaţie juridică a lui Victor Ponta, trimis în judecată, a fost făcută chiar de Liviu Dragnea, preşedintele interimar al PSD.

Înainte de şedinţă, Liviu Dragnea a vorbit cu mai mulţi lideri din teritoriu pentru a lua pulsul partidului privind rămânerea la guvernare. Logica de partid arată că Dragnea nu avea cum să susţină retragerea sprijinului politic al lui Victor Ponta, pentru că nimeni nu-i poate garanta liderului PSD că, dacă îl trânteşte pe Ponta, va avea ocazia să propună un nou premier din rândurile PSD. 

În cazul în care ar fi decis să nu-l mai susţină pe Ponta la Palatul Victoria, PSD ar fi depins de preşedintele Klaus Iohannis pentru nominalizarea unui alt premier şi nu aveau nicio garanţie că şeful statului ar fi numit un şef al Guvernului tot de la PSD. Iohannis ar putea nominaliza un premier de la UNPR sau de la ALDE, care să formeze o nouă majoritate în Parlament. Iar social-democraţii, prin vocea lui Liviu Dragnea, au spus că resping varianta în care să susţină un premier dinafara PSD, chiar dacă aparţine coaliţiei de guvernare. „Mergem mai departe. Domnul preşedinte Dragnea le-a spus că este moţiunea si părerea unanimă a fost să rămânem la guvernare”, a spus, scurt, premierul Ponta la finalul şedinţei PSD.

Mai există motive pentru care PSD este nevoit să-l ţină în fruntea Guvernului pe inculpatul Victor Ponta. Liviu Dragnea aşteaptă să fie ales preşedinte plin al PSD, iar social-democraţii, de la care aşteaptă votul la Congres, vor să rămână la guvernare cu orice preţ. Deci Dragnea nu poate, pe de o parte, să meargă la Congres şi să ceară votul baronilor din teriotoriu, iar, pe de altă parte, să-i lase pe baroni fără găleata cu bani bugetari. Aşa că Dragnea l-a înţepat puţin pe Ponta şi s-a gândit la viitorul său în fruntea partidului.„PSD susţine în continuare Guvernul. Situaţia nedorită rămâne (n.r.- trimiterea în judecată a premierului Ponta), dar partidul nu interferează cu Justiţia.Vrem să păstrăm guvernarea“, a fost mesajul lui Liviu Dragnea.

Congres pe model franţuzesc

Şedinţa PSD a continuat cu detaliile privind organizarea Congresului, stabilit, iniţial, pentru data de 11 octombrie. Social-democraţii au decis să organizeze Congresul cu o săptămână mai târziu. Însă tot pe11 octombrie va avea loc alegerea propriu-zisă a preşedintelui PSD, pentru că atunci se va da votul în teritoriu, urmând ca rezultatul să fie doar validat în 18 octombrie, o situaţie fără precedent în istoria PSD.

Social-democraţii au motivat prin faptul că şeful PSD trebuie ales de către toţi membrii partidului pentru că aşa prevede statutul, modificat la Congresul PSD din 2010, după modelul Partidului Socialist Francez. La propunerea lui Liviu Dragnea, PSD va pune în scenă un întreg sistem de vot care seamănă cu alegerile normale. În consecinţă, 500.000 de oameni, câţi membri are PSD, vor ieşi la urne pe 11 octombrie pentru a-şi alege preşedintele partidului. În fiecare localitate va fi amenajată o secţie de votare, unde fiecare membru de partid se va prezenta şi va bifa unul dintre candidaţii de pe buletinul de vot. Rezultatele vor fi centralizate la nivelul fiecărui judeţ, apoi trimise către conducerea de la centru, tot procesul fiind coordonat de o comisie de la centru. La Congres, pe 18 octombrie, se va anunţa câştigătorul, iar rezultatul va fi doar validat.

Dragnea intră în luptă fără adversar

Social-democraţii au impus şi condiţii pentru depunerea candidaturilor, menite să-i descurajeze pe cei care vor să candideze împotriva lui Dragnea. Cei care doresc să candideze la şefia PSD trebuie să aibă o vechime de cel puţin trei ani în partid şi să obţină sprijinul a cinci organizaţii PSD, dintre care una care să facă propunerea. Pentru ceilalţi doi social-democraţi care şi-au anunţat intenţia de a candida la şefia PSD, senatorii Şerban Nicolae şi Daniel Savu, fostul lider al PSD Prahova, ar putea fi o piedică pentru că ei au mult mai puţină susţinere în teritoriu decât Liviu Dragnea, care a avut grijă ca preşedinţiile filialelor PSD să fie câştigate de oameni apropiaţi lui. 

„Au fost mai multe voturi pentru anumite prevederi. Zece la sută din organizaţii să susţină un candidat. Am fost unul dintre cei trei care a votat împotrivă. Am încercat să le spun să nu fie discuţii că este oprit cineva să candideze. Mulţi au spus ca au fost cazuri în care au fost candidaturi neserioase“, a spus Dragnea. Deşi a votat împotrivă, Dragnea este singurul beneficiar al acestei prevederi.

Zgonea îi vrea locul lui Dragnea în PSD

După ce Liviu Dragnea a renunţat la funcţia de preşedinte executiv, locul a rămas vacant şi va trebui ocupat la Congresul PSD. Funcţia de preşedinte executiv este ţintită de Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, care face parte din echipa prezentată de Liviu Dragnea în ziua în care a fost ales şef interimar al PSD. Pentru a-şi depune candidatura, Valeriu Zgonea va trebui să fie susţinut de patru organizaţii PSD, dintre care una să facă propunerea în persoana sa. Susţinut de Liviu Dragnea, Valeriu Zgonea nu va avea o problemă în a obţine sprijinul celor patru organizaţii. Spre deosebire de preşedintele partidului, care este votat înainte de Congres, preşedintele executiv al PSD va fi ales în ziua Congresului, odată cu ceilalţi vicepreşedinţi, care, la rându-le, trebuie să fie susţinuţi de trei filiale ale PSD pentru a candida.

Pensiile speciale, motiv de harţă în PSD

Mai mulţi parlamentari PSD s-au arătat deranjaţi de pasul înapoi făcut de Liviu Dragnea privind pensiile speciale şi au ameninţat chiar cu votarea moţiunii de cenzură depusă de PNL dacă liderul PSD nu acceptă proiectul, au declarat surse din PSD pentru „Adevărul“. Dragnea a admis că sunt câţiva aleşi ai PSD nemulţumiţi de faptul că votarea pensiilor speciale pentru parlamentari a fost amânată. „Am auzit şi eu aceste zvonuri, dar nu cred că în PSD se poate vorbi despre şantaj”, a spus preşedintele interimar al PSD. Aleşii nu vor pune pe ordinea de zi nici în această săptămână proiectul pensiilor speciale, care se află în sertarul Comisiei de Statut pentru a da un raport, au declarat surse din PSD. “Luni vom discuta despre pensiile speciale şi vom decide dacă le votăm înainte sau după moţiunea de cenzură”, au declarat surse din interiorul PSD. Potrivit informaţiilor noastre, Liviu Dragnea nu susţine acordarea pensiilor speciale. Motivele lui Dragnea sunt strict electorale, pentru că proiectul a provocat reacţii adverse din partea electoratului.