Analiză realizată de Radu Cupcea*

Cu titlul „Iată cum va arăta moscheea din Bucureşti. Construcţia începe anul acesta”, articolul a fost raspândit pe site-urile celor de la Ziare.com, Evenimentul Zilei, Hotnews.ro, Digi24.ro şi a fost preluat de principalele ziare şi portaluri regionale.

La o scurtă verificare, orice internaut poate constata că ştirea este aproape identică pe toate site-urile. Asta denotă că textul a fost tradus din limba turcă în română de către o singură instituţie media. Totul a pornit şi a fost lansat dintr-un singur puct. Dar cu ce scop?

Urmează să tragem nişte concluzii după o scurtă culegere de date despre ştirea în cauză.

Echipa LARICS a sesizat că ceva nu este în regulă din moment ce pe site-ul fundaţiei Diyanet imaginile cu proiectul unei viitoare moschei la Bucureşti apar ca fiind postate iarna trecută, mai exact, în data de 31 ianuarie 2017. Pe când, la noi, această ştire intră pe piaţa media în a doua jumătate a lunii mai. Putem admite că jurnaliştii români au descoperit mai târziu postarea fundaţiei, dar titlul nu pare deloc inocent de vreme ce indică faptul că anume anul acesta va fi construită moscheea, iar Muftiatul[1] Cultului Musulman din România nu ştia nimic de acest proiect cu „o capacitate de 1.500 persoane”.


Sursa: tdvcamiler.com

Istoria problemei

Să analizăm niţel problema. Ideea construirii unei moscheei în Bucureşti este mai veche. Primele negocieri cu partea turcă le-a purtat în anii 1990 fostul preşedinte Ion Iliescu. Atunci, reprezentanţii statului turc au ridicat problema unui cimitir musulman şi construirea unei moschei la Bucureşti. Urma ca România să primească acelaşi lucru în Turcia. Din anul 2002, românii din Turcia beneficiază de un teren de 3.000 de metri pătraţi, unde şi-au constituit un cimitir.

Guvernul României a oferit la rândul său, abia în 2015, 4.000 de metri pătraţi de teren în comuna Domneşti, situată la 18 kilometri de capitală, pentru constituirea unui cimitir musulman. Conform jurnaliştilor de la Digi24, acest teren fusese promis din 2008, de Primarul General Adrian Videanu, preşedintelui de atunci al Turciei, Abdullah Gul. La această promisiune se mai adăuga şi cea legată de un teren potrivit pentru contrucţia unei moschei în Bucureşti. Fiind o problemă mai delicată, aceasta a fost amânată în mod constant. După vizita preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, în România, tot Guvernul Victor Ponta a fost cel care a decis să acorde musulmanilor din România un teren de 11.000 de metri pătraţi, situat pe bulevardul Expoziţiei, chiar lângă Romexpo, pentru construcţia noii moschei. La scurt timp după eveniment, Muftiul Murat Iusuf, într-o declaraţie de presă, s-a lăudat că în România va fi construită cea mai mare moschee din Europa. De fapt, reprezentantul cultului musulman a comis o gravă greşeală de comunicare deoarece, aflat într-o permanentă confruntare politică, preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a profitat de situaţie şi a lansat informaţia că după moschee va urma o universitate musulmană ce va aduna studenţi musulmani în România. Discuţia a fost redată pe îndelete în presa naţională şi s-a transformat rapid într-un veritabil scandal. Astfel, construcţia nu a fost demarată nici până astăzi, iar disputa s-a stins.

Cineva urmăreşte să reaprindă protestele cu privire la moschee?

Acesta pare a fi scopul secundar al celor care au tradus postarea Turkiye Diyanet Foundation şi au lansat-o în România, chiar dacă fotografiile datau de iarna trecută. În acelaşi timp, scopul primar al celor care au împins ştirea în spaţiul public ar putea urmări să discrediteze Biserica Ortodoxă Română în faţa propriilor credincioşi, iar apoi să alimenteze speculaţiile despre eventuale cedări, generând un nou scandal public. Deja au apărut aşa-numitele articole de opinie pe câteva site-uri preocupate de mistere, teorii ale conspiraţiei şi naţionalism. Pe unul din ele, autorul scrie că „Patriarhia Română – aia care, chipurile, slujeşte viaţa spirituală a românilor, e de acord şi ea cu proiectul, cu condiţia să primească în schimb un os de ros la Istanbul – niscaiva locuri de cazare pentru pelerini”.

Captură foto de pe site-ul cunoastelumea.ro

Cu toate aceste insinuări nu foarte ortodoxe la adresa ortodoxiei din România, de data asta, tindem să credem că nu acesta este scopul. Părerea conform căreia cineva din Răsărit are tot interesul ca în România să existe dispute cu minorităţile nu se justifică în acest caz. Este vorba, mai degrabă, de o extindere a disputei dintre actuala conducere din Turcia şi adepţii mişcării lui Fethullah Gulen de pe teritoriul României. Cei din urmă sunt reprezentaţi de către organizaţia „Lumina – Instituţii de Învăţământ”.  

Adevărul este că Muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, a aflat din presă despre imaginile viitoarei moschei din Bucureşti, apărute pe site-ul Autorităţii Religioase a guvernului turc. Acesta nu a fost consultat în privinţa viitoarei construcţii sprijinite de autorităţile de la Ankara. Întâmplarea l-a deranjat pe liderul musulmanilor din România, acesta intervenind cu o dezminţire în ce priveşte materialul despre viitoarea moschee. Numai că impactul a fost mult prea şters în comparaţie cu rapiditatea prin care a fost propagată ştirea din 19 mai.

Sursa: EVZ.ro

Cu puţin timp înainte de apariţia acestei ştiri tot mai interesante şi controversate, pagina Zaman România îl acuza pe consilierul de cult al Diyanetului din România, Osman Kılıç, că a spionat opozanţii lui Erdogan. Publicaţia online prezintă o presupusă culegere de informaţii despre activitatea şcolilor din reţeaua Gulen acreditate de Ministerul Educaţiei a statului Român, pe care consilierul le-ar fi calificat drept „o parte a grupului terorist”. Mai multe detalii aici.

Sursa: zamanromania.ro

Un alt incident ce demonstrează neînţelegerile dintre comunitatea turcă din România a avut loc la Bucureşti, în data de 11 mai, când omul de afaceri turc, Ömer Karahasanoğlu, a cerut prietenilor săi să părăsească lăcaşul de cult după ce imamul moscheii din capitală nu a răspuns solicitării ca rugăciunile să fie citite de către imamul detaşat de Direcţia Culte şi Religii din Turcia. Adunate, aceste evenimente demonstrează că turcii din România continuă disputa lansată pe 15 iulie 2016 la Ankara.

Şi dacă nu este doar asta?

Ambasada Turciei la Bucureşti nu a reacţionat în nici un fel la ştirea din 19 mai, aşa cum nici Muftiul nu a dorit să ne răspundă la solicitarea de a explica situaţia. O tăcere ce poate fi explicată printr-un apel la prudenţă, dar care poate ridica şi multiple semne de întrebare.

În concluzie, cât de mare nu ar fi disputa dintre susţinătorii preşedintelui turc şi adepţii lui Fethullah Gulen în România, ne este greu să credem că oficialii turci ar putea merge până acolo încât să afecteze relaţiile cu Bucureştiul pentru a penaliza o mică comunitate ostilă conducerii de la Ankara. Iar dacă excludem turcii, atunci problema capătă alt sens.

Cert este că, pe fondul neînţelegerilor care există în cadrul comunităţii turce din ţară, s-a încercat provocarea unui scandal public menit să ducă la răcirea relaţiilor dintre România şi Turcia. Acum totul se rezumă la o tentativă eşuată, deoarece reacţii din partea oficialilor au întârziat să apară. Tentativă pe care am găsit de cuviinţă să o elucidăm pentru a preveni noi încercări în perioada ce urmează.

*Radu Cupcea este doctorand la Universitatea din Bucureşti şi cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române.


[1]Muftiatul – este instituţia reprezentativă de cult şi cultură islamică. Are acelaşi rang cu instituţiile similare ale celorlalte culte recunoscute de Statul român şi reprezintã interesele întregii comunitãţi musulmane din România.