PMUD 2016-2030 Bucureşti - Ilfov a fost aprobat. Ce înseamnă asta?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Harta retelei cu trasee pentru biciclete ce trebuie realizate până în 2030
Harta retelei cu trasee pentru biciclete ce trebuie realizate până în 2030

Pentru cei care n-au urmărit subiectul în ultimii 3 ani, PMUD înseamnă Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. Este strategia regiunii Bucureşti – Ilfov pentru dezvoltarea durabilă a mobilităţii urbane până în 2030.

Chiar dacă PMUD a fost aprobat ieri de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, el are nevoie şi de aprobarea Consiliului Judeţean Ilfov. Nu am niciun dubiu că va obţine voturile necesare, pentru că situaţia transportului în Ilfov este şi mai dezastruoasă decât în Capitală.

Ce înseamnă că am adoptat o strategie de acest tip?

În primul rând, strategia ar trebui să asigure coerenţă în planificarea infrastructurii în regiunea Bucureşti - Ilfov. Pentru cei care n-aţi citit documentul, trebuie să ştiţi că experţii au constatat că nicio strategie elaborată până acum în Bucureşti nu a fost respectată. Altfel spus, totul s-a făcut haotic, ignorându-se tot ceea ce stabiliseră experţii.

În al doilea rând, pe baza documentului aprobat, Capitala poate accesa fonduri europene. Trebuie precizat că nu este suficientă adoptarea! Este obligatoriu ca strategia să fie respectată! Iar obligaţia se referă atât la fondurile europene cât şi la cele locale. Cine verifică asta? Cetăţenii! Orice derapaj de la strategie poate fi sesizat Comisiei Europene care, analizând sesizarea, poate lua decizia ca fondurile alocate să fie retrase.

Deoarece în paginile PMUD se află şi un (mini) Ghid de realizare a infrastructurii pentru biciclete, de acum, Primăria trebuie să solicite tuturor proiectanţilor ca toate planurile să respecte criteriile calitative care se regăsesc în document. Trebuie precizat că în cele 3 dezbateri oficiale care au avut loc după publicarea PMUD (şi a Ghidului), nicio instituţie, asociaţie sau persoană fizică nu a avut observaţii despre acest Ghid.

Deoarece mai multe persoane mi-au solicitat acest documentul, îl puteţi studia aici.

Aşa cum o să observaţi, există referiri şi la circulaţia bicicletelor pe banda pentru transport public.

Este obligatoriu să se permită accesul bicicletelor pe benzile pentru transport public realizate pe prima bandă de circulaţie, dacă pe direcţia de mers nu există o pistă pentru biciclete.

Şi, aşa cum am spus mai sus, din noiembrie 2015 şi până ieri, când a fost aprobat, nicio instituţie, deci nici Primăria şi nici Poliţia Rutieră, nu a avut observaţii de făcut.
Am menţionat că respectarea PMUD este obligatorie? Buuun!

Să vedem ce angajamente şi-a mai luat Primăria Capitalei prin adoptarea PMUD.
Voi aminti doar  măsurile pe termen scurt referitoare la infrastructura pentru biciclete.

Lucrurile sunt simple: pe termen scurt, Primăria Capitalei trebuie să realizeze (minim) 58 km de piste pentru biciclete pe următoarele trasee (harta):

1. Calea Victoriei: Calea Victoriei - Splaiul Independenţei (0,6 km)
2. Traseu prin Bucureşti: Piaţa Unirii - Piaţa Victoriei (3,3 km)
3. Traseu pentru cumpărături: Piaţa Victoriei - Băneasa (6,5 km)
4. Traseu de agrement: Piaţa Unirii - Mihai Bravu (3 km)
5. Traseu către şcoală: Universitate - Doamna Ghica (6 km)
6. Traseu către birou: Doamna Ghica - Pipera (6,3 km)
7. De-a lungul Dâmboviţei: Şos. Virtuţii - Piata Unirii (5,6 km)
8. Traseu Est: Piaţa Unirii - 1 Decembrie (6 km)
9. Traseu către Gară: Basarab - Piaţa Romană (2,4 km)
10. Centrul oraşului - Smart City I: Piaţa Unirii - Şos. Alexandriei (5,2 km)
11. Centrul oraşului - Smart City II: Şos. Alexandriei - Măgurele (6,2 km)
12. Bucureşti - Ilfov: Şoseaua de centură - Voluntari - Doamna Ghica (7 km)

Trebuie precizat că traseele pentru biciclete, însumând 250 de km, trebuie realizate până în 2030. Acestea formează reţeaua principală de trasee pentru biciclete, cea care trebuie să preia fluxul de biciclete de pe reţeaua secundară.

Pentru reţeaua secundară nu există o hartă. Practic, această reţea se dezvoltă organic, în prelungirea celei principale. Orice traseu care ajunge la un traseu principal face parte din reţeaua secundară. Aşadar, primăriile de sector, având în faţă harta traseelor principale, pot începe să planifice trasee sau mini-reţele care să fie legate la reţeaua principală.

Reţeaua secundară nu trebuie să prevadă neapărat piste pentru biciclete. Pe străzile secundare se pot construi oricare dintre tipurile de infrastructură descrise în Ghid.

Pentru cei interesaţi, aici găsiţi link-ul care explică paşii prin care s-a stabilit reţeaua principală de trasee pentru biciclete.

În mod normal, un PMUD nu vine cu o hartă a traseelor pentru biciclete şi nici nu are un ghid de realizare a infrastructurii pentru biciclete. De aceea, pot spune că bucureştenii pot fi mulţumiţi de strategia de dezvoltare a infrastructurii pentru biciclete din PMUD Bucureşti – Ilfov. Însă, ca asociaţie interesată de dezvoltare durabilă, PMUD nu ne mulţumeşte. În opinia noastră, strategia nu va rezolva problemele generate de traficul rutier. În continuare vom avea congestii, accidente, poluare, sedentarism… şi tot ceea ce vine la pachet cu traficul rutier. Pentru că PMUD nu oferă soluţii pentru deplasările pietonale, dar mai ales pentru deplasarea independentă a persoanelor cu dizabilităţi.

De aceea, OPTAR va continua demersurile pentru anularea avizului de mediu şi, în consecinţă, anularea PMUD. Vom anunţa public rezultatele. Dar, indiferent de aceste rezultate, trebuie să ştiţi că nimic nu poate împiedica administraţia locală să ia decizii bune pentru oraş. Pentru că, mai important decât o strategie bună, oraşul are nevoie de aplicarea unor politici publice bune. Iar PMUD nu schiţează aceste politici, cu toate că, fiind un document strategic, exact pe asta trebuia să pună accentul.

Marian Ivan – membru cofondator OPTAR


Dacă locuieşti în Bucureşti şi vrei să militezi pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale pietonilor izgoniţi de pe trotuare, te poţi înscrie în grupul Facebook.

Daca nu locuieşti în Bucureşti dar vrei să susţii demersurile bicicliştilor şi pietonilor bucureşteni, te poţi înscrie pe pagina Facebook.

Indiferent de localitatea în care trăieşti, dacă susţii munca noastră, te poţi înscrie ca membru simpatizant al OPTAR. Nu durează mai mult de un minut !

Despre realizările asociaţiei noastre sau ale partenerilor noştri poţi afla dacă te înscrii pe pagina Facebook a OPTAR

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite