Istoria unei instituţii înfricoşătoare: cum a ajuns Securitatea serviciul de coerciţiune care a terorizat un popor. Lista turnătorilor de primă mână

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dan Voiculescu, Sorin Roşca Stănescu şi Ducu Bertzi au colaborat cu Securitatea FOTO Adevărul
Dan Voiculescu, Sorin Roşca Stănescu şi Ducu Bertzi au colaborat cu Securitatea FOTO Adevărul

Securitatea a fost mereu agentul care le-a suflat în ceafa celor care nu au împărtăşit valorile comuniste. „Adevărul“ vă propune o călătorie în lumea serviciului care a terorizat o ţară, dar şi o punere în pagină a celor care nu au ezitat să colaboreze cu el.

Departamentul Securităţii Statului al Ministerului Afacerilor Interne a fost denumirea oficială a serviciului de informaţii din România din perioada comunistă, cunoscut însă unanim sub numele de Securitatea.

Securitatea a început să acţioneze după 23 august 1944, atunci când Ministerul Afacerilor Interne a fost infiltrat puternic de comunişti. Instituţia a fost creată de SMERŞ, o divizie a NKVD (serviciul sovietic de informaţii) şi avea misiunea de a înlocui serviciile secrete din ţările ocupate de URSS cu structuri de tip sovietic.

Unitatea SMERŞ din România se numea Brigada Mobilă şi a fost condusă de colonelul NKVD Boris Grunberg alias Alexandru Nicolski.Şeful Securităţii avea rang de ministru în cadrul Consiliului de Miniştri, fiind secondat de doi directori adjuncţi cu rangul de secretari de stat. Directorul şi cei doi adjuncţi erau toţi trei ofiţeri sovietici ai MGB, succesoarea NKVD. În decretul 221 se subliniază rolul Securităţii, acela de ”a apăra cuceririle democratice şi de a asigura securitatea Republicii Populare Române împotriva uneltirilor duşmanilor interni şi externi”.

Până în 1956, Securitatea nu a avut atribuţii legate de deţinuţii politici din închisori şi lagărele de muncă, cu excepţia supravegherii contrainformative a ofiţerilor, subofiţerilor şi trupelor, care îndeplineau serviciul acolo. Acest lucru însă, nu absolvă instituţia de crimele regimului comunist, mai mult decât atât, Securitatea a fost principala sursă de informaţii care au dus la închiderea ”duşmanilor poporului” în puşcării şi lagăre.

image

SRI nu este Securitatea

În perioada care a urmat revoluţiei din decembrie 1989 mulţi români au fost convinşi că Serviciul Român de Informaţii nu era decât o ramură modernă a vechiului sistem de coerciţiune comunist.

Realitatea este că, după desfiinţarea Securităţii personalul a fost redistribuit în şase agenţii de informaţii şi/sau contrainformaţii. Cei care aveau trecut comunist au fost îndepărtaţi din funcţie, iar dintre puţinii care au rămas şi nu au vrut să adopte principiile democratice, aceştia au fost fie concediaţi fie scoşi la pensie anticipat.

”Serviciul Român de Informaţii este o instituţie complet diferită de Securitate. SRI funcţionează după principii democratice fiind în colaborare cu instituţii internaţionale ca NATO sau UE. Organizarea noastră este una non ideologică. De la început, reformele au propus o ruptură radicală faţă de cel de dinainte. Au fost primiţi strict angajaţii de pe logistică sau de pe departamentul tehnic. Singura excepţie a făcut-o componenta de luptă anti teroristă şi contra teroristă, dar efectivele de aici nu au avut nicio legătură cu fosta organizare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, Sorin Sava, pentru adevarul.ro.


 

Pasiunea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru strategia stalinistă nu avea să apună nici după anul 1953, când Stalin a murit. Conducătorul român a iniţiat o campanie de epurări după model stalinist, în urma căreia a eliminat pericolul unor duşmani din interiorul partidului.  

1958, Securitatea însemna: 5.633 ofiţeri, 4.108 sergenţi reangajaţi, 1.416 angajaţi civil şi 46.028 militari în termen, adică 57.185 persoane
Epurările lui Dej au vizat inclusiv efectivele Securităţii, care, între anii 1960-1965 au fost ”curăţate” de ofiţeri impuşi de Moscova.

Ceauşescu şi noi schimbări

Venirea lui Nicolae Ceauşescu în fruntea Partidului Comunist Român a adus cu sine şi o nouă reformă. Astfel, din 22 iulie 1967 a fost înfiinţat Departamentul Securităţii Statului (DSS), condus de Consiliul Securităţii Statului (CSS), având în frunte un preşedinte cu rang de ministru.

La 4 aprilie 1968, Consiliul Securităţii Statului devine organ independent de Ministerul de Interne, pentru ca, la 9 aprilie 1972, să reintre în cadrul Ministerului de Interne.

Acesta este momentul istoric prin care Departamentul Securităţii Statului a fost reorganizat în şase direcţii principale (informaţii interne, contrainformaţii economice, contraspionaj, contrainformaţii militare, securitate şi gardă şi cercetări penale).

Avea să fie ultima reorganizare a Securităţii de dinainte de 30 decembrie 1989, atunci când Frontul Salvării Naţionale a hotărât desfiinţarea Departamentului Securităţii Statului.

Structura organizatorică a Departamentul Securităţii Statului din cadrul 1989:

  • Direcţia I - Informaţii Interne
  • Direcţia a-II-a - Contraspionaj Economic
  • Direcţia a-III-a - Contrainformaţii
  • Direcţia a-IV-a - Contraspionaj militar 
  • Direcţia a-V-a - Securitate şi Gard
  • Direcţia a-VI-a - Anchete Penale

Opt unităţi speciale:

  • Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă (U.S.L.A.)
  • Unitatea Specială F - Filaj
  • Serviciul de Protejare a Secretelor de Stat
  • Serviciul Independent pentru Comerţ Exterior
  • Centrul de Informatică şi Documentare
  • Serviciul D - Dezinformare
  • Serviciul Independent Secretariat-Juridic
  • Serviciul Independent Învăţământ-Mobilizare.

Lista turnătorilor de ”primă mână”:


Dan Voiculescu


Unul dintre cele mai sonore nume din România care se găsesc pe listele CNSAS-uui este fără doar şi poate cel al lui Dan Voiculescu.

Curtea de Apel Bucureşti a respins, pe 13 februarie, cererea de revizuire făcută de acesta în dosarul din care reiese că preşedintele fondator al Partidului Conservator a colaborat cu Securitatea. 

Fostul senator avea o decizie irevocabilă în acest sens încă din 2011, dată de instanţa supremă. În acest context, el a făcut o cerere de revizuire, dar demersul său a fost respins. Legea spune că Voiculescu nu mai poate recurge la nicio cale de atac.


Potrivit CNSAS, Voiculescu a fost recrutat, prima dată, ca informator de Securitate comunistă, în februarie 1970, primind numele conspirativ "Mircea". 

Acesta "a relatat verbal despre contactele şi schimburile de pachete între sportivi români şi cei străini, cu prilejul campionatelor de box din 1969, despre schimburile de valută" şi apoi, în Republica Socialistă Cehoslovacia, unde a însoţit ca translator echipele româneşti de hochei pe gheaţă.

De asemenea, în 1973 a fost recrutat în reţeaua Direcţia a III-a unde i s-a dat numele de cod "Felix" şi timp de doi ani a dat o serie de note informative despre colegi, rude plecate în străinătate şi cetăţeni străini cu care a avut contact. Voiculescu dăduse informaţii inclusiv despre verişoara sa, care fugise din ţară.


Ducu Bertzi


Lumea muzicală se cutremura în urmă cu mai puţin de un an, în luna mai, când instituţia care analizează arhivele securităţii comuniste oficializa dosarul din care reiese că artistul de muzică folk a colaborat şi el cu Securitatea.


Curtea de Apel Bucureşti (CAB) îşi motiva atunci verdictul prin faptul că artistul nu s-a opus solicitării de la acea vreme de a-şi pune garsoniera în care locuia la dispoziţia acestora. Astfel, CAB arată că Bertzi a fost recrutat pe 28 aprilie 1988 de Securitatea Municipiului Bucureşti, în calitate de gazdă a unei case de întâlniri având numele conspirativ "Victoria". Ducu Bertzi a înainatat recurs, care va fi judecat la Înalta Curte de Casaşie şi Justiţie, la 13 octombrie 2013.


Paula Iacob


Paradoxal sau nu, nici avocaţii de prim rang de astăzi nu par să fi fost cu mult diferiţi de ”colegii de turnătorie”, de ieri. Un foarte bun exemplu este deja celebra doamnă avocat Paula Iacob. Avocata lui Nicu Ceauşescu, dar şi a multor altor personaje controversate din prezent, Iacob a colaborat cu Securitatea sub numele de cod „Gabriela“ şi „Ioana”.


Decizia definitivă de pe 13 iunie 2012 a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) confirmă ce au motivat magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, cu un an înainte. Aceştia motivau în 2011 că prin notele informative date, Paula Iacob ar fi îngrădit dreptul la liberă exprimare, dar şi dreptul la viaţa privată al mai multor persoane, printre care şi rude apropiate ale avocatei.


Sorin Roşca Stănescu


Fostul director al ziarului Ziua şi unul dintre jurnaliştii români cunoscuţi de marele public, a colaborat şi el cu Securitatea. Cu toate astea însă, ziaristul a recunoscut în mod public acest lucru, dar şi faptul că îi pare rău că a făcut-o. „M-am autopropus pentru a colabora cu Securitatea prin 1973. La sfârşitul facultăţii m-am împrietenit cu un tânăr care era unul dintre liderii organizaţiei palestiniene din România. De la acesta am aflat că urma să pună la cale într-o altă ţară un atentat terorist [...] M-am întâlnit cu ofiţerul de la brigada antiteroristă şi aşa mi s-a propus să colaborez şi pe viitor”, declara jurnalistul în cadrul unei emisiuni, în 2006.


Directorul „Ziua” spunea atunci că crezut că face un lucru bun şi că-şi serveşte ţara. Abia ulterior, după ce a văzut colaborarea Securităţii cu cel mai temut terorist internaţional, Carlos Şacalul, şi-a dat seama că a făcut un lucru rău.


Am acceptat şi am semnat un angajament avand doua nume conspirative. Am avut succesiv numele de cod H15 şi Deleanu. Am primit si bani, dar ca decont pentru deplasarile facute", si-a descris Sorin Rosca Stanescu inceputurile colaborarii sale cu Securitatea.


Alex Mihai Stoenescu


Istoricul Alex Mihai Stoenescu şi fostul prim-vicepreşedinte al Partidului Noua Generaţie al lui George Becali a fost declarat colaborator al Securităţii de către Curtea de Apel Bucureşti pe 27 septembrie 2012. Decizia poate fi contestată la instanţa supremă. Colegiul CNSAS i-a audiat în 2006 pe Alex Mihai Stoenescu şi pe Doru Braia, în calitate de formatori de opinie. CNSAS deţinea la acea vreme informaţii cum că cei doi ar fi avut legături cu fosta Securitate. Istoricul a înaintat recurs la decizia Curţii de Apel Bucureşti în decembrie anul trecut, termenul de judecată fiind stabilit la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru 14 octormbrie 2014.

Lista turnătorilor aşa cum arată raportul de activitate al CNSAS pe 2011:

  • (art.3 lit z) Arabagiu Vasile, deţinător al titlului de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 – colaborator. Proces câştigat de CNSAS. Sentinţa civilă nr. 6243/28.10.2011 Dosar nr. 6482/2/2011 CAB. Persoana verificată a declarat recurs.
  • (Art. 3 lit. z) Baboş Ioan – deţinător al titlului de luptător pentru victoria Rovoluţiei din decembrie 1989 – colaborator – proces câştigat de CNSAS. Sentinţa civilă nr. 5767/10.10.2011 Dosar nr. 6328/2/2011 CAB.
  • (Art. 3 lit. z) BROSTOFSCHI PETRE Deţinător al titlului de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989. Colaborator. Proces câştigat de CNSAS. Sentinţa civilă nr. 6047/19.10.2011 Dosar nr. 6484/2/2011 CAB.
  • (Art. 3 lit. z) DUMITRACHE CORNEL Deţinător al titlului de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989. Colaborator. Proces câştigat de CNSAS. Sentinţa civilă nr. 6337/01.11.2011Dosar nr. 6782/2/2011 CAB.
  • (Art. 3 lit. p) ICĂ IOAN Membru, Colegiul de redacţie al revistei TABOR (Tradiţie şi Actualitate în Biserica Ortodoxă Română). Colaborator Proces câştigat de CNSAS. Sentinţa civilă nr.6410/02.11.2011Dosar nr. 1723/2/2011 CAB.


Lista turnătorilor aşa cum arată raportul de activitate al CNSAS pe 2010:


(Art.3 lit.) Roman Marius Vasile Iosif - consilier economic la Beijing – colaborator - Proces câştigat de C.N.S.A.S. Sentinţa civilă 542/28.01.2011 Dosar nr. 1955/2/2010-CAB.

Cum s-au numit serviciile secrete de-a lungul istoriei:

  • Serviciul Secret de Informaţii până la 12 noiembrie 1940
  • Serviciul Special de Informaţii(SSI) 13 noiembrie 1940 - 15 septembrie 1944
  • Serviciul de Informaţii după 15 septembrie 1944
  • Direcţia Generală a Securităţii Poporului (DGSP)din 30 august 1948
  • Direcţia Generală a Securităţii Statului (DGSS) din 30 martie 1951
  • Departamentul Securităţii Statului (DSS) din 11 iunie 1956 până în 22 decembrie 1989
  • Serviciul Român de Informaţii (SRI)
  • Serviciul de Informaţii Externe (SIE)
  • Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP)
  • Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS)
  • Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (DGIA)
  • Direcţia de Informaţii Militare (DIM - J2)
  • Direcţia Contrainformaţii şi Securitate Militară (DCISM )
  • Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) (Ministerul Afacerilor Interne)
  • Directia Generală de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA) (Ministerul de Justiţiei) - fostă SIPA - a fost desfiinţată în 2006
  • Serviciul Secret Civil (Zona)

Şefii structurilor de informaţii până în 1990

  • Mihail Moruzov 12 aprilie 1924 - 13 septembrie 1940 Şef al Serviciul Secret de Informaţii
  • Eugen Cristescu 12 noiembrie 1940 - 23 august 1944 Director al Serviciului Secret de Informaţii [1]
  • Victor Siminel 25 august 1944 - 20 septembrie 1944 Director general al SSI (Serviciul Special de Informaţii)
  • Ioan Lissievici 25 septembrie 1944 - 25 decembrie 1944 Director general al SSI (Serviciul Special de Informaţii)
  • Gheorghe Săvoiu 25 decembrie 1944 - 6 martie 1945 Director general al SSI (Serviciul Special de Informaţii)
  • Nicolae Stănescu 12 martie 1945 - 12 iulie 1945 Director general al SSI (Serviciul Special de Informaţii)
  • Lucian Stupinianu 12 iulie 1945 - ianuarie 1947 Director general al SSI (Serviciul Special de Informaţii)
  • Serghei Nicolau ianuarie 1947 - aprilie 1951 Director general al SSI (Serviciul Special de Informaţii); aprilie 1951 - martie 1954 şeful Direcţiei A - Informaţii Externe, din cadrul Direcţiei Generale a Securităţii Statului - DGSS
  • Vasile Vâlcu martie 1954 - 16 decembrie 1955 Şeful Direcţiei I - Informaţii Externe, din cadrul DGSS
  • Mihai Gavriliuc 16 decembrie 1955 - 15 iulie 1959 Şeful Direcţiei I - Informaţii Externe, din cadrul DGSS
  • Nicolae Doicaru 1959 - 1963 Şeful Direcţiei I - Informaţii Externe, din cadrul DGSS; 1963 - 1972 adjunct al ministrului de interne şi şef al Direcţiei Generale de Informaţii Externe, din cadrul Consiliului Securităţii Statului – CSS; 1972 - 4 martie 1978 prim-adjunct al ministrului de interne şi Şef al Departamentului de Informaţii Externe - DIE, din cadrul CSS
  • Alexandru Dănescu iunie 1978 - octombrie 1978 Şef al DIE, din cadrul Departamentului Securităţii Statului - DSS
  • Romus Dima 15 octombrie 1978 - 22 aprilie 1980 secretar de stat la Ministerul de Interne şi Şef al Centrului de Informaţii Externe - CIE, din cadrul DSS
  • Nicolae Pleşiţă 22 aprilie 1980 - 26 noiembrie 1984 prim-adjunct al ministrului de interne şi Şef al CIE, din cadrul DSS
  • Iulian Vlad 1987-1989 Şef al Departamentului Securităţii Statului (DSS)
  • Aristotel Stamatoiu 1 decembrie 1984 - 6 ianuarie 1990 adjunct al ministrului de interne şi Şef al CIE, din cadrul DSS
București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite