De ce sunt caloriferele „amorţite“ deşi s-a dat drumul la căldură. Specialiştii în energie explică această anomalie

FOTO Arhivă

De marţi, bucureştenii au căldură, după ce directorul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) Bucureşti a anunţat că s-au înregistrat trei zile cu temperaturi de sub zece grade Celsius pe timpul nopţii. Cu toate acestea, caloriferele din mii de apartamente sunt „amorţite“, iar explicaţiile acestei anomalii vin de la specialiştii în energie.

 După ce au fost făcute probele la cald, directorul RADET a anunţat că bucureştenii au în mod oficial căldură, însă într-o mulţime de apartamente din Capitală caloriferele sunt „amorţite“. Tudor Popescu, specialist în energie, a explicat, pentru „Adevărul“, de ce nu ard caloriferele din unele apartamente din Capitală. „S-a ajuns la această situaţie din mai multe motive. În primul rând, se întâmpla asta în zonele în care punctele sunt defecte punctele termice. Se mai întâmplă asta din cauza pierderilor de pe conducte şi vane şi un alt aspect important este robinetul de la calorifer“, explică Tudor Popescu.

Pungi cu aer

Concret, specialistul susţine că în momentul în care RADET face probe la cald, adică umple instalaţia cu apă, caloriferele dintr-o mulţime de apartamente nu sunt deschis, fiind pline cu pungi de aer. În aceste condiţii, în momentul în care un vecin deschide caloriferul după ce căldura a fost pornită oficial, nu face altceva decât să „arunce“ o pungă cu aer la un vecin care locuieşte la un etaj superior. „Aici se ţine cont de faptul că sunt mulţi vecini care fac asta şi mai trimite din când în când câte o pungă cu aer, spre exemplu, de la etajul trei la etajul şase“, precizează Tudor Popescu.

O altă problemă apare şi  în obiceiurile administratorilor de bloc care, de cele mai multe ori, când văd că locatarii nu au caloriferele calde aerisesc sistemul. „Asta înseamnă că aruncă apă inutil. După aerisisire se încălzesc caloriferele, dar durează până apare un alt vecin care îşi deschide caloriferul“, mai spune specialistul.

O altă teorie este avansată de Ioana Stoica, reprezentanta sindicaliştilor RADET. Aceasta susţine că în acest moment caloriferele nu sunt foarte calde pentru că durează ceva vreme până când sistemul se pune în funcţiune. „Perioada de punere în funcţiune se face treptat, instalaţia nu suportă asta din prima. Presiune e mai mică“, spune Stoica.

RADET răspunde

Reprezentanţii RADET susţin că în unele zone caloriferele nu sunt calde pentru că administratorii blocurilor nu şi-au dorit să aibă căldură şi nu au deschis vanele din subsol, dar şi că în unele locuri sunt avarii care împiedică distribuţia agentului termic.  „Energia termică consumată pentru încălzire se facturează după înregistrarile contoarelor de energie termică montate în subsolul blocurilor pe circuitul de încalzire.  Aceste înregistrări se bazează pe debitul de agent termic vehiculat în instalaţia de încălzire ( calorifere + conducte) şi pe baza  temperaturii agentului termic vehiculat (contorul are senzori de temperatură montaţi pe conductele de tur/retur ale circuitului de încălzire care măsoară temperaturile efective/reale,  respectiv energia termica cedată de corpurile de încălzire).

Aceeaşi temperatură de livrare a agentului termic poate realiza, în funcţie de caracteristicile blocului ( dacă acesta este reabilitat, daca are montate geamuri termopan, etc) o temperatură interioară cuprinsă între 18 şi 20 de grade C într-un într-un bloc nereabilitat, sau de 24 - 26 grade C într-un bloc reabilitat.

Cedarea de caldură este aceeaşi în ambele blocuri, numai că în cel nereabilitat se porneşte de la o temperatură de 13 sau 14 grade C, iar in cel reabilitat de la 19, rspectiv 20 de grade C“, au precizat reprezentanţii RADET la cererea Adevărul.