Dodon, despre relaţiile cu România: Fraţi, fraţi, dar fiecare la casa lui!

Candidatul PSRM la funcţia de preşedinte al ţării, Igor Dodon, a declarat joi, 10 noiembrie, în cadrul dezbaterilor electorale de la Moldova1, că pledează pentru relaţii bune cu România. Socialistul a subliniat faptul că unioniştii nu vor avea şanse în Republica Moldova şi fiecare trebuie să stea la casa lui.

„În ceea ce ţine de vecini, noi avem doi vecini, Ucraina şi România. Eu am fost copreşedinte a Comisiei mixte interguvernamentale moldo-române şi moldo-ucrainene pe parcursul a trei-patru ani. 

Eu cunosc foarte bine agenda bileterală. Românii sunt prietenii noştri, sunt vecinii noştri, dar este o vorbă: fraţi, fraţi, dar fiecare la casa lui. Eu niciodată nu am fost antiromân. Eu sunt pentru relaţii bune cu România, dar voi fi categoric împotriva celor care vor să lichideze statalitatea Republicii Moldova, cum este Maia Sandu. Unioniştii în Republica Moldova nu au şanse”, a afirmat Igor Dodon.

Dodon, către Maia Sandu: Interesele cărei ţări ve veţi apăra?

„Dragi cetăţeni, aşa cum am fost sinceră întotdeauna aşa o să fiu şi acum. Eu am cetăţenia română aşa cum o au şi foarte mulţi oameni. Vă respect pe dumneavoastră aşa cum trebuie şi eu să fiu respectată de oponentul meu”, a afirmat Sandu în cadrul aceleiaşi dezbateri.

Ea a menţionat că patriotism înseamnă nu să ai doar o cetăţenie, ci să nu-ţi furi ţara şi proprii cetăţeni. „Igor Dodon îşi duce copiii la o şcoală care are preferinţe unioniste. Una vă spune la televizor, dar alta face în realitate”, a mai adăugat Maia Sandu.

În replică, Dodon i-a amintit contracandidatei sale despre angajamentele asumate faţă de statul român.

„Ţineţi minte ce jurământ aţi depus când aţi primit cetăţenia română? Aţi jurat să fiţi devotată patriei române şi poporului român, să apăraţi drepturile şi interesele naţionale ale României, să respectaţi legile României”, a declarat liderul PSRM.

Dodon a promis acordarea unui statut special pentru Transnistria după modelul Găgăuziei. În schimb, proeuropeana a explicat că se poate ajunge la un consens cu liderii transnistrieni şi nu este nevoie de federaliazarea regiunii disputate sau de acordarea unui statut special.

Câteva mii de militari ruşi sunt staţionaţi în regiunea disputată încă de la finalul războiului din Transnistria.