„Sunt Balcanii cea mai progresistă regiune a Europei?” Schimbările politice din vecinătatea României stârnesc ironii și controverse

Schimbările politice din mai multe state din Balcani au stârnit ironii și controverse pe rețelele de socializare. Privite împreună, patru situații neobișnuite din Kosovo, Serbia, Bosnia și Herțegovina și Albania au iscat dezbateri despre cât de progresiste au devenit țările din regiune.

Shiroka Pula, președinte în Kosovo. Foto: Președinția Kosovo

Kosovo, un stat cu aproximativ 1,6 milioane de locuitori, dintre care peste 90% se declară musulmani, și-a ales o președintă catolică, pe Justina Shiroka-Pula, economistă și fostă ministră a Economiei.

„Acest mandat nu aparține unei singure persoane. El aparține cetățenilor noștri, instituțiilor noastre și statului pentru care s-au sacrificat atâtea generații. Voi fi președinta tuturor cetățenilor, indiferent de apartenența lor politică, etnică sau socială”, a declarat Justina Shiroka-Pula în discursul inaugural din 7 octombrie.

Situații neobișnuite și în Serbia, Bosnia și Herțegovina și Albania

În Serbia, Ana Brnabić, fostă prim-ministră și politiciană care și-a declarat public orientarea homosexuală, a ajuns președintă interimară, după demisia lui Aleksandar Vučić, la sfârșitul lunii septembrie. Brnabić, care a condus guvernul sârb între 2017 și 2024, a preluat atribuțiile prezidențiale la 28 septembrie, pentru o perioadă de cel mult 90 de zile, până la alegerea unui nou șef al statului.

„Este o onoare să preiau aceste atribuții de la un asemenea om și să păstrez această funcție până când poporul va alege următorul președinte al Republicii Serbia”, a declarat Ana Brnabić la ceremonia de predare a mandatului, în care i-a mulțumit lui Aleksandar Vučić pentru activitatea sa.

Ana Brnabic. Sursa EPA Foto: EPA

Bosnia și Herțegovina se pregătește să aibă două femei în conducerea colectivă a statului, formată din trei membri. Potrivit rezultatelor preliminare ale alegerilor din 4 octombrie, Željka Cvijanović, reprezentanta sârbilor bosniaci, și Darijana Filipović, reprezentanta croaților, vor face parte din Președinția țării, alături de Denis Bećirović, reprezentantul bosniacilor.

În Albania, primarul Tiranei, Erion Veliaj, aflat în arest preventiv din februarie 2025, într-un dosar în care este acuzat de fapte de corupție și infracțiuni financiare, a găsit o modalitate neobișnuită de a comunica public. Acesta a publicat pe Instagram un videoclip de aproximativ patru minute, în care un avatar creat cu ajutorul inteligenței artificiale îi reproduce imaginea și vocea.

„De 20 de luni sunt ținut ostatic și nu pot transmite acest mesaj decât prin intermediul inteligenței artificiale”, a afirmat Veliaj în înregistrare, în mesajul în care avatarul său. El a susținut că detenția nu îl va împiedica să își respecte angajamentele față de locuitorii orașului.

Situațiile au provocat reacții ironice, dar și critici din partea unor locuitori ai Balcanilor, care susțin că imaginea progresistă a liderilor contrastează adesea cu realitățile politice și sociale din aceste țări.

„Sunt Balcanii cea mai progresistă regiune a Europei? Balcanii săptămâna aceasta: Kosovo și-a ales primul președinte catolic. Serbia are prima președintă lesbiană. Bosnia a ales trei președinți, dintre care două femei. Primarul Tiranei, capitala Albaniei, va conduce orașul din închisoare, prin intermediul unui avatar creat cu inteligența artificială”, a fost mesajul publicat pe platforma Reddit, care a stârnit mii de reacții.

Unii utilizatori au glumit pe seama schimbărilor din politica balcanică, în timp ce alții au contestat ideea că prezența femeilor sau a reprezentanților minorităților în funcții înalte ar reflecta neapărat un progres al societăților din regiune.

Kosovo: „Suntem albanezi înainte de toate”

În Kosovo, alegerea unei președinte catolice într-un stat majoritar musulman nu i-a surprins pe localnici.

„De ce ar fi cineva surprins că în Kosovo este ales un președinte nemusulman? Suntem o țară cu populație majoritar albaneză, iar națiunea noastră este construită pe principiul laicității”, a comentat unul dintre aceștia.

Altcineva a explicat că apartenența religioasă are o importanță mai redusă în viața politică decât ar putea crede cei din afara regiunii.

„Majoritatea sunt musulmani din punct de vedere cultural, dar religia și politica sunt ținute strict separate. Partidele care au încercat să le amestece nu au obținut niciodată suficiente voturi pentru a câștiga măcar un loc în Parlament”, a susținut acesta.

Un albanez a susținut că identitatea națională este mai importantă decât diferențele religioase pentru mulți albanezi.

„Niciodată nu am judecat un alt albanez după religia lui. Albanezii sunt albanezi înainte de orice altceva. Religia vine pe locul al doilea. Așa că aceasta nici măcar nu este o știre. Dacă ai merge acolo și ai începe să vorbești despre asta, oamenii s-ar uita ciudat la tine”, a afirmat el.

Un albanez din Kosovo a povestit că nu s-a simțit niciodată exclus din societate din cauza religiei sale, dar că a întâlnit uneori prejudecăți anticatolice.

„Sunt albanez catolic din Kosovo și nu m-am simțit niciodată nelalocul meu aici. Este casa noastră. Totuși, am auzit uneori remarci împotriva catolicilor, mai ales din partea unor oameni care nu știau că sunt catolic”, a relatat acesta.

Altcineva a observat că alegerea unei femei în fruntea Kosovo nu reprezintă nici ea o premieră.

„Kosovo a avut mai multe femei președinte decât bărbați de la independență încoace. Ce țară progresistă!”, a comentat acesta.

Serbia: „Pe hârtie suntem progresiști, dar realitatea e alta”

În Serbia, mai mulți comentatori au pus la îndoială faptul că ascensiunea Anei Brnabić în cele mai înalte funcții ale statului ar reprezenta un progres pentru comunitatea LGBT.

„Chiar nu contează că este lesbiană. Nu a făcut nimic pentru comunitate și s-a bucurat, împreună cu partenera ei, de lucruri care, potrivit legii, nu le sunt permise persoanelor homosexuale din Serbia”, a susținut un sârb,

Altcineva a descris diferența dintre imaginea politică a Serbiei și situația persoanelor LGBT din această țară.

„Am avut o femeie homosexuală în funcția de prim-ministru, iar acum este președintă, dar viața persoanelor gay obișnuite este mai rea ca niciodată. Îmi amintesc speranța pe care au avut-o când a devenit prim-ministru. Totul este așa în Serbia: pe hârtie arată bine, dar realitatea este foarte urâtă. Imaginea aceasta este doar pentru Uniunea Europeană și restul lumii, ca să vadă cât de «progresiști» suntem”, a afirmat acesta.

Unii au considerat că prezența Anei Brnabić în asemenea funcții are totuși o semnificație.

„Nu este lipsit de importanță faptul că o femeie lesbiană nu este împiedicată prin lege sau în alt mod să devină președinte, chiar și numai cu numele. Înseamnă foarte puțin dacă ne uităm la activitatea, realizările și declarațiile ei, mai ales în privința drepturilor femeilor și ale persoanelor LGBT. Dar cred că așa ceva ar fi fost de neimaginat în urmă cu câțiva ani și este imposibil chiar și acum în multe țări”, a explicat un internaut.

Alții au adăugat că Ana Brnabić nu a fost aleasă prin vot popular în funcția de președinte, ci a preluat temporar atribuțiile șefului statului, în calitate de președintă a Parlamentului, după demisia lui Aleksandar Vučić.

Bosnia: „Cea mai progresistă țară din lume!”

Prezența a două femei în conducerea colectivă a Bosniei și Herțegovinei a provocat reacții ironice din partea internauților.

„Statele Unite nu au avut niciodată o femeie președinte, iar noi avem două în același timp. Cea mai progresistă țară din lume!”, a comentat un bosniac.

Altul a pus la îndoială independența politică a uneia dintre reprezentantele din Președinția Bosniei.

Alți comentatori care au atras atenția că sistemul politic al Bosniei și Herțegovinei este unul aparte.

„Președinția este formată întotdeauna din trei membri, câte unul pentru fiecare grup etnic. Există un reprezentant al bosniacilor, unul al sârbilor și unul al croaților”, a explicat un internaut.

Un localnic a pus la îndoială că rezultatul alegerilor ar fi un progres politic, invocând tensiunile dintre comunități, nemulțumirile față de rezultatele scrutinului și participarea redusă a tinerilor.

Glumele despre primarul virtual din Albania

Situația primarului Tiranei, Erion Veliaj, care comunică printr-un avatar creat cu inteligența artificială în timp ce se află în detenție, a provocat reacții amuzante.

„De ce au băgat albanezii un avatar AI în închisoare? Adică, sigur, pare direcția în care ne îndreptăm, dar cum s-au gândit la asta?”, a întrebat altcineva

„Nu, nu. Omul adevărat este la închisoare. El folosește inteligența artificială pentru a comunica în continuare mesaje politice”, i-a explicat altcineva.

Unii au fost surprinși de faptul că un politician aflat în detenție poate transmite în continuare mesaje publice prin intermediul tehnologiei.

„Stai puțin, ce se întâmplă în Albania? Sunt confuz. Cum a ajuns la închisoare?”, a întrebat un utilizator.

„Albania este o distopie cyberpunk”, a glumit un maghiar.

„Albania trăiește în anul 3026!”, a concluzionat altcineva.