Moldova, România şi Ucraina fac un parteneriat pentru prevenirea inundaţiilor pe Prut şi Siret

Autorităţile din Republica Moldova, România şi Ucraina vor conlucra într-un proiect transfrontalier ce-şi propune protecţia împotriva inundaţiilor în bazinele râurilor Prut şi Siret.

Lansat ieri la Chişinău, proiectul finanţat din bani europeni presupune crearea unui sistem modern de monitorizare, în special în cursul superior al celor două râuri. Avand în vedere că România şi Republica Moldova sunt ţări situate în aval în raport cu Ucraina, colectarea datelor şi transmiterea acestora în timp util ar face posibilă intervenţia promptă pentru diminuarea posibilelor pagube în situaţii de urgenţă, cum ar fi ploile torenţiale sau poluările accidentale.

„Este un proiect foarte important pentru Republica Moldova, Ucraina şi România, pe care-l aşteptăm de multă vreme şi care ţine de un management modern de prevenire a inundaţiilor. Aceste momente ne dau de ştire nouă, oamenilor, că trebuie să găsim un mod de convieţuire cu natura-mamă. Desigur, nu există soluţii mai bune decât a preveni, deoarece să lichidăm completamente aceste probleme nu putem“, a declarat ministrul moldovean al Mediului, Gheorghe Şalaru.

Oficialul a adăugat că Republica Moldova şi Ucraina, două ţări ex-sovietice, au multe de învăţat despre utilizarea durabilă a apelor transfrontaliere din relaţiile României cu Ungaria, Bulgaria sau Serbia.

„Trebuie să ne adaptăm la schimbările climatice. Nu putem să ne facem că nu le vedem, sunt foarte frecvente în întreaga lume, nu doar în regiunea noastră. Avem un istoric – inundaţiile din 2005, 2008 şi 2010 – şi trebuie să ne dăm seama că timpul nu ţine cu noi, că aceste fenomene se vor repeta, cu o mai mare sau mai mică amploare, şi că trebuie să învăţăm din lecţiile anterioare“, a spus Doina Pană, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură din România.

Bază de date comună

În cadrul proiectului, urmează să fie reabilitat şi modernizat complexul hidrologic Costeşti-Stânca, cu o investiţie de 2,5 milioane de euro. „Ne bucură acest fapt deoarece din anul 1978, când a fost dat în exploatare, şi până în prezent, barajul nu a suportat lucrări majore de consolidare“, a precizat Marin Adam, directorul Agenţiei Apele Moldovei.

De asemenea, urmează să fie instalate 25 de staţii hidrometrice automate pe teritoriul ucrainean, în bazinele superioare ale râurilor Siret şi Prut, pentru determinarea parametrilor de cantitate, şi alte două la lacul de acumulare Costeşti-Stânca. Vor mai fi deschise nouă centre de dispecerat şi patru centre de prognoză, care vor aplica acelaşi model de prognoză. Vor fi utilizate inclusiv date din satelit, vor fi create hărţi de risc şi vor fi modelate posibile scenarii, pentru a spori capacitatea de reacţie a autorităţilor din cele trei ţări. Astfel, baza de date comună le va permite să monitorizeze situaţia în timp real, să intervină în regim operativ, să localizeze mai bine zonele inundabile şi să avertizeze populaţia.

După exemplul Dunării

Potrivit organizatorilor, vor fi preluate exemplele aplicate deja în bazinul fluviului Dunăre. „Fiind râuri împărţite între ţări care au, deocamdată, definiţii şi soluţii tehnice diferite, va trebui să ne armonizăm din punct de vedere legislativ, politic, organizatoric şi, nu în ultimul rând, cultural“, a afirmat managerul proiectului, dr. Mary-Jeanne Adler.

Proiectul are o valoare totală de aproximativ 9,3 milioane de euro, dintre care 90% reprezintă fonduri din Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat prin Programul Operaţional Comun „România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013“ şi 10% sunt cofinanţări asigurate de parteneri. Pentru Republica Moldova, bugetul este de peste 2 milioane de euro, dintre care aproape 230.000 de euro sunt alocaţi din Fondul Ecologic Naţional.

Pagube de proporţii, în 2010

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în ultimii 70 de ani, pe cursul râurilor mari din Moldova (Nistru şi Prut), au fost semnalate zece inundaţii de proporţii. Cele mai distrugătoare au fost înregistrate în anii 1941, 1955, 1969, 1974, 1980, 2006, 2008 şi ultima, cea din mai-iulie 2010, care a lovit Moldova, Ucraina, România, Polonia şi alte state din regiune. Cantităţile enorme de precipitaţii căzute în Ucraina de Vest au format mai multe viituri în cursurile superioare ale râurilor Nistru şi Prut, care pe teritoriul Moldovei s-au suprapus, formând o singură undă. Circa 13.000 de persoane au fost afectate într-o măsură sau alta, au fost distruse total sau parţial 1.105 de case, 4.308 hectare de terenuri agricole, 4.800 de hectare de păşuni şi 930 de hectare de păduri. Daunele au fost estimate la 0,15% din Produsul Intern Brut.

Pe  râurile mici din Moldova inundaţiile sunt mult mai frecvente. Terenurile inundate periodic constituie circa 20% din suprafaţa ţării, adică peste 600.000 de hectare. Circa 10% din digurile şi construcţiile hidrotehnice existente sunt în stare avariată, ceea ce pune în pericol localităţile din jur.