FOTO: Emblema vasluienilor: Parcul Copou

Dacă este în Vaslui un loc care să te cucerească de la primii paşi, fără nicio îndoială  acesta este Parcul Copou. Cu o suprafaţă de 11 hectare şi o peisagistică modernizată constant în ultimii ani, vasluienii se pot mândri cu unul dintre cele mai frumoase parcuri.

Începând cu anul 2006 imaginea Copoului vasluian s-a modificat radical, dintr-un parc aflat aproape de paragină, devenind una dintre cele mai frumoase şi îngrijite grădini publice din ţară. Începând cu 2006, investiţiile în acest parc au fost făcute în mod susţinut. Municipalitatea a reamenajat alei, un parc japonez, terenul de tenis, precum şi parcul de joacă pentru copii. Din 2011, graţie unui proiect de anvergură finanţat de Ministerul Mediului, Copoul din Vaslui arăta ca un colţ de rai. Mai bine de jumătate din totalul celor 11 hectare au fost repopulate cu arbori şi arbuşti cum nu se mai întâlnesc în această zonă a ţării. Principalele alei sunt înconjurate de mii de flori, gazonul întreţinut impecabil, printr-un sistem de irigatii modern, programat prin calculator, îţi lasă impresia că te afli într-o altă cu totul lume decât cea pe care o ştie orice vasluian. Pe lângă speciile mai des întâlnite în parcuri şi grădini publice (brad, mesteacăn, ienupăr, molid argintiu tisă, tuia), în Parcul Copou din Vaslui sunt plantate numeroase hortensii, magnolii, rododendroni, trandafiri în trunchi, liliac în aliniament de gard viu, tei sub formă de umbrelă, trandafiri căţărăţori, arbore-lalea, cedri dirijaţi sub formă de bonsai, cireşi japonezi, arţar japonez, gutui japonez, ultimii aflându-se în Grădina japoneză.

De la sfârşitul anului 2012, Parcul Copou are locuitori noi. Este vorba de câteva perechi de veveriţe pe care municipalitatea vasluiană le-a achiziţionat, graţie unui proiect de modernizare a grădinii publice. Ideea autorităţilor locale vasluiene a fost inspirată de la Iaşi sau Vatra-Dornei. Ele sunt ferite de ochii curioşilor pentru a reuşi să se acomodeze în noul mediu. În curând, vasluienii le vor putea hrăni cu alune sau nuci sau fructe. Şi cum orice lucru frumos trebuie şi întreţinut, autorităţile au alocat aproximativ 200.000 de lei pe an, o sumă care, susţin acestea, este relativ mică pentru o suprafaţă destul de mare de verdeaţă, care trebuie udată permanent, chiar şi de două ori pe zi. Iar proiectele municipalităţii în cazul Copoului nu se opresc aici. Parcul urmează a fi lărgit cu încă două hectare de spaţiu verde. Este de vorba de zona unde se află în prezent serele Goscomului. Până la sfârşitul anului acestea urmează a fi mutate, iar anul viitor va fi reamenajat întreg spaţiul, anunţă reprezentanţii Primăriei. 

Istoria Copoului

Parcul Copou este legat de numele fostului primar al Vasluiului, generalul Ion Răşcanu. O atestare documentară certă a apariţiei acestui parc, nu există prin dosarele arhivistice cercetate la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Vaslui însă, istoricii o localizează după sfârşitul Primului Război Mondial.  Cel care a făcut propunerea constituirii uni parc în capătul străzii Mihail Kogălniceanu, a fost învăţătorul Gheorghe Răşcanu care între anii 1920-1924 şi 1933-1935 a deţinut funcţia de prefect al judeţului Vaslui. Trebuie spus că parcul a fost amenajat prin achiziţionarea de către primărie a câtorva terenuri de la persoane fizice. Serele au fost inaugurate sub mandatul de primar al generalului Ion Răşcanu, cel care a condus oraşul între anii 1938-1942. Situat în partea de nord municipiului Vaslui, este delimitată de străzile: la sud de strada Mihail Kogălniceanu, la vest de Andrei Mureşanu, la nord de Ioanesei Adrian, la est de Veteran Ţurcanu. Aleea principală a parcului este străjuită de statuile lui Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Alecu Russo, Mihai Eminescu, Ion Creangă. Nostalgia zilelor de altădată este amintită de prezenţa foişorului, unde, înainte de anul 1989, diferite formaţii din judeţ obişnuiau să susţină recitaluri de fanfară. Muzica de fanfară şi nu numai continuă să răsune şi astăzi, dar pe o estradă construită în anul 2004.