FOTO Schimbarea faţadei fasciste a Operei şi Teatrului Naţional din Timişoara: "Ne-a fost lăsat un arc de triumf al prostiei"

Publicat: 13.06.2013 15:45

Ultima actualizare: 11.08.2022 00:49

Timişoara are ocazia să îşi asume istoria şi să şi-o etaleze. Faţa Operei şi a Teatrului Naţional poate fi readusă la varianta gândită de celebri arhitecţi vienezi Helmer şi Fellner

De ani de zile se discută despre revenirea la faţa originală a Operei şi Teatrului Naţional. Cei mai cunoscuţi arhitecţi din Timişoara au susţinut mereu iniţiativa de a reda strălucirea clădirii realizate după planurile vienezilor Helmer şi Fellner.

Pe forumul primăriei s-a făcut un sondaj de opinie în care timişorenii erau chestionaţi cu privire la oportunitatea păstrării actualei faţade, iar opiniile au fost clar pentru revenirea la faţada istorică.

Vestea bună este că vechea faţadă este intactă şi se află doar acoperită de plăcile sarcofagul realizat de arhitectul bucureştean Diuliu Marcu, ca o comandă politică de factură fascistă.

Primarul Nicolae Robu a declarat că doreşte să scoată statuile din spatele zidurilor, dar nu are de gând să revină la vechea formă.

“Vom începe o campanie pentru a readuce faţa originală a Operei. Timişoara merită acest lucru. Timişoara trebuie să redevină un oraş european, mai ales că doreşte să fie şi Capitala Culturală a Europei. Este o şansă istorică să renunţăm la această struţo-cămilă. Practic nu a mai rămas decât partea din faţă”, a declarat consilierul local Simion Moşiu.

În anul 2003, Primăria Timişoara a făcut un pas important, refând cele două laturi ale Operei, după planurile iniţiele. Aşa că în locul unui simplu zid, fără nicio valenţă artistică sau arhitecturală, au reapărut geamurile pe cele trei nivele.

Clădirea Teatrului Comunal înainte de al doilea incendiu

Balconul şi intrarea sunt şi ele originale, iar acum a mai rămas de refăcut doar aproximativ 30 la sută de clădire.

Istorie cu două incendii devastatoare

Construcţia clădirii Palatului Culturii a început în 1871, după planurile renumitilor arhitecţi vienezi Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner (constructori a numeroase săli de teatru din Europa - Budapesta, Viena, Szeged sau Odessa) şi a fost terminată în 1875.

Iniţial a purtat numele împăratului Franz Josef. În partea laterală, care dă în actuala stradă Alba Iulia, s-a aflat Hotelul Kronplatz Rudolf şi sala de dansuri Reduta, unde a concertat, în 1879, Johannes Brahms.

În 1880, Teatrul este cuprins de un incendiu şi arde aproape complet. Achiziţionat de primărie, clădirea a fost reconstruită. În 1920, clădirea este lovită din nou de tragedie. Un nou incendiu a mistuit clădirea. Palatul a trebuit reconstruit. Era după căderea Imperiului Austro-Ungar, când mare parte a Banatul a intrat în componenţa României.

Reconstrucţia se face după planurile arhitectului bucureştian Duiliu Marcu, păstrându-se stilul original numai la faţadele laterale, faţada principală şi sala de spectacole îmbrăcând stilul neobizantin.

Faţadă în stil fascist

În 1933, urmează o nouă modificare a faţadei. Acelaşi architect Diuliu Marcu, un admirator al lui Marcelo Piacentini – arhitectul preferat al dictatorului fascist Benito Mussolini, realizează un proiect simplu, care nu va mai avea nimic de-a face cu arhitectura Pieţei centrale a Timişoarei.

"Opera" în stilul fascist gândit de Duilu Marcu

Ziarul Vestul titra în acele vremuri: “Are impresia că ne lasă un monument egiptean, dar a lăsat o simplă şi uriaşă arcadă, un arc de triumf al prostiei. Este o altă batjocură la adresa Timişoarei”.

“Părerile au fost împărţite. Să se facă dreptate sau să se lase aşa. S-a tăcut mult timp, iar Timişoara avea o clădire în stil fascist. Este timpul să se revină la ce a fost. Există proiectul Corso, prin care se refac clădirile din Piaţa Victoriei, în cadrul căruia poate fi inclus şi refacarea faţadei operei. Mai este o problemă. În urma înălţării Hotelului Timişoara, Opera a rămas mai scundă. Fireşte ar fi să se înalţe şi această clădire”, a mai spus Simion Moşiu, consilierul PDL.

Proiecţia faţadei originale pe clădirea Operei

Reprerentanţii PDL vor face o campanie de sensibilizare a primarului Nicolae Robu, care a declarat că doreşte doar să scoată statuile din spatele sarcofagului, dar nu are de gând să revină la faţa originală.

Se va cere autorizaţie pentru ca luna viitoare să se proiecteze, în fiecare seară, pe clădiriea Operei şi a Teatrului Naţional o imagine cu vechea faţadă.

Clădirea Teatrului Naţional şi a Operei Române în 2013

“Nu îmi fac probleme cu nu se găsesc fonduri. Dacă Primăria Timişoara nu are bani, atunci cine are? Avem al dolea buget după cel din Bucureşti. Demarăm procedura de lobby, pentru că peste 70 la sută din timişoreni doresc să revină la arhitectura originală. Ar trebui să îl convingem şi pe primarul Nicolae Robu”, a mai declarat Moşiu.