Schiţa originală a Coloanei Infinitului a fost expusă în premieră, la Timişoara
0
Prima schiţă a Coloanei Infinitului poate fi văzută la Muzeul de Artă din Timişoara, în cadrul evenimentului Art Encounters.
O mică fotografie, de doar 9x6 centimetri, este punctul de atracţie a expoziţiei de la Muzeul de Artă, numită "Şirul secvenţelor", care se desfăşoară în cadrul Art Encounters. Schiţa a fost realizată de Constantin Brâncuşi în anul 1937. Artistul a desenat în cerneală, pe o fotografie, elementele Coloanei Infinitului, pentru a marca locul din Târgu Jiu unde urma să fie ridicată lucrarea.
Fotografia expusă la Timişoara este proprietatea Soranei Georgescu-Gorjan, fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, cel care a lucrat la concepţia tehnică şi a coordonat construcţia Coloanei. Această schiţă realizată pe o fotografie are trei elemente în minus faţă de coloana originală, important era să fie marcată zona.
Această fotografie a fost păstrată cu sfinţenie de familia Georgescu-Gorjan, şi nu a fost niciodată expusă publicului larg.
“Imaginea, mărită, a fost reprodusă de multe ori, în numeroas lucrări de specialitate. Însă fotografia originală cu schiţa nu a fost expusă. Ca atare, expoziţia de la Art Encounters reprezintă o premieră. Valoarea acestei fotografii este inestimabilă. Pentru familia Gorjan, această poză reprezintă o istorie, o relaţie, o iubire, o credinţă. Mult mai mult decât orice fel de măsurare materială. Povestea acestei fotografii este importantă în primul rând pentru istoria artei. Dar e foarte importantă şi pentru Art Encounters. În jurul acestei minuscule obiecte care o reprezintă fotografia lui Ştefan Georgescu-Gorjan, s-a născut o întreagă expoziţie. Porneşte de la ideea lui Brâncuşi de a folosi un modul repetitiv care dobândeşte semnificaţii diferite”, spune Sorina Jecza, unul din organizatorii Art Encounters.
Coloana este parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinită, Poarta sărutului şi Masa tăcerii concepute şi executate de Constantin Brâncuşi. Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălţime de 29,35 metri şi este compusă din 16 moduli, respectiv având la extremităţile inferioară şi superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiţi „mărgele” de către autorul lor, Brâncuşi.
Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea originală era „Coloana recunoştinţei fără sfârşit” şi a fost dedicată soldaţilor români din Primul Război Mondial căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului.
Expoziţia poate fi văzută până sâmbătă, când se va închide prima ediţie a bienalei de artă contemporană Art Encounters.
Art Encounters a fost vizitat până acum de peste 10.000 de persoane.
"Ne gândeam înainte la 3.500 de vizitatori. 5.000 de vizitatori era pentru cei foarte optimişti. S-a depăşit mult această cifră. Acum, suntem undeva la peste 10.000 de vizitatori, pe locaţiile pe care le putem monitoriza. Sunt câteva locuri mai mari unde voluntarii noştri contabilizează. Pentru Timişoara este un succes neexistent în precedentul expoziţiilor. Ne încurajează ca bienala să fie doar la începutul vieţii”, a mai declarat Sorina Jecza.
Citiţi şi:
Artă de mare clasă la Halele Timco din Timişoara. Cel mai mare festival de artă din România este în plină desfăşurare
Transformarea uluitoare a Cazarmei Vienei din Timişoara. Capitala Banatului a devenit pentru o lună de zile o uriaşă galerie de artă
Se încarcă comentariile...
