Jubileu cu ştaif. 300 de ani de când Timişoara a urmat calea Europeană: „E bine că începem să ne dăm seama de aceste cifre“ FOTO
0
În cadrul evenimentelor dedicate celor 300 de ani de la eliberarea Banatului de sub ocupaţia otomană, s-a deschis o interesată expoziţie la Bastionul Therezia.
În urmă cu 300 de ani, odată cu intrarea trupelor habsburgice conduse de prinţul Eugeniu de Savoya şi eliberarea de sub ocupaţia otomană, Timişoara şi Banatul reintra în rândul oraşelor şi regiunilor europene racordate la cultura şi spiritul central şi vest-europeană. A fost momentul în care a început devoltarea zonei după tiparele civilizaţiei occidentale. Anul 2016 este dedicat acestui jubileu, marcat cum se cuvine şi în anii 1816 şi 1916. Unul dintre evenimentele importante de la Timişoara este expoziţia deschisă la Bastionul Therezia, intitulat „Timişoara 1716. Începuturile unui oraş european”, coordonată de Episcopia Romano-Catolică din Timişoara.
“Timişorenii pot vedea aici rădăcinile lor. Din aceste rădăcini trăiesc şi astăzi. Merită să aducem în atenţie acest jubileu, de 300 de ani de construcţie şi orientare spre Apus. De acceea, slavă Domnului, am reuşit să realizăm această expoziţie. S-au schimbat multe lucruri după Revoluţie, avem multe lucruri pozitive. Este şi această orientare a noastră spre Occident. Important este să vină lumea la expoziţie, să vadă ce valori ascunse avem”, a declarat episcopul Martin Roos.
Despre expoziţia de la Bastion
Expoziţia dedicată celor 300 de ani prezintă aspecte ale prezenţei otomane în oraşul de pe Bega, asediul cetăţii turceşti de către armata habsburgică şi dezvăluie primele decenii ale administraţiei austriece.
“Cei care vin la expoziţie pot vedea Timişoara cum se vedea oraşul în epoca otomană, momentul cuceririi Timişoarei de către armatele habsburgice conduse de Eugeniu de Savoya, care marchează începutul modernizării Timişoarei şi evoluţia spre o cale europeană. Apoi, este partea legată de instaurarea administraţiei la nivelul Banatului, fondarea celor două magistrate, rascian şi german, care au fost mai târziu unite, cu ocazia acordării statutului de Oraş Liber Regesc, în 1781. Urmează o parte dedicată atmosferei confesionale existente atunci. Să vă faceţi o imagine cât de important este acest jubileu, el a fost sărbătorit şi în 1816 , la 100 de ani şi în 1916, la 200 de ani”, a explicat muzeograful Ciprian Glăvan.
Cu gândul la Capitala Culturală Europeană
Dacă în urmă cu 300 de ani, Timişoara a ales drumul Europei, anul 2016 va aduce şi vestea dacă oraşul de pe Bega va fi sau nu o Capitală Europeană în 2021.
“E o sărbătoare foarte importantă pentru istoria Timişoarei. Dacă este să ne raportăm la trecut, în urmă cu 300 de ani Timişoara a pornit pe calea Europeană. Dacă e să ne raportăm la viitor, anul 2016 este unul foarte important pentru Timişoara. Va fi anul în care vom afla dacă oraşul nostru va câştig titlul de Capitală Culturală Europeană în 202. Expoziţia este gândită foarte bine, practic denotă caracterul multietnic şi intercultural al Timişoarei, dar şi interconfesionalismul Banatului, un element foarte important în istoria Europei. Timişoara a fost um model de coexistenţă interculturală”, a declarat Simona Neumann, preşedintele Asociaţiei Timişoara Capitala Culturală Europeană.
“Cuvântul toleranţă a fost înlocuit cu frăţietate”
La realizarea expoziţiei şi-au adus contribuţia, pe lângă Episcopia Romano-Catolică, Mitropolia Banatului, Episcopia Greco-Catolică, Vicariatul Sârbesc.
“Acest jubileu de 300 este un eveniment care ne dă de gândit. 300 de ani nu reprezintă foarte mult în istorie, dar poate lăsa urme în conştiinţa, sufletele şi modul de gândire şi de trăire al oamenilor. Dacă o societate se dezvoltă pe un palier economic, demografic, administrativ, cu siguranţă trebuie ţină cont şi de latura spiritualităţii. Acest lucru se vede şi astăzi în Timişoara, este diferită decât în orice altă parte a ţării, pentru că aici, aşa cum spunea Înaltpreasfinţitul Nicolae, cuvântul toleranţă a fost înlocuit cu frăţietate. Sigur că acest aspect se vede astăzi prin întâlnirile pe care le avem cu toate confesionile din Timişoara. În această parte a României există deja conturată o idee europeană a ceea ce înseamnă spiritualitate, cultură şi civilizaţie”, a afirmat părintele Zaharia Pereş, consilier cultural al Mitropoliei Banatului.
Expoziţia aduse în atenţie foarte multe documente cunoscute sau necunoscute
La eveniment au participat şi mulţi istorici timişoreni. Unul dintre ei este Janos Szekernyes, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Timişoara.
“Jubileul de acum 200 de ani a avut loc, deşi o bună parte a populaţiei se afla pe fronturile primului război mondial. După aceea a intrat într-o tăcere, au contribuit şi anumite considerente politice, interpretări istorice; turcii au plecat dar au venit austriecii, iar acest lucru nu era pe placul multora. Mă bucur că Timişoara, instituţiile Timişoarei, organizaţii civile au găsit oportunitatea de a aminti de acest eveniment aniversar. Vor fi multe evenimente dedicate acestui jubileu. Expoziţia aduse în atenţie foarte multe documente cunoscute sau necunoscute, e principalul merit. Acest material vast s-a adunat într-un loc, e foarte bine”, a afirmat Janos Szekernyes.
“E bine că începem să ne dăm seama de aceste cifre”
La vernisajul expoziţiei “Timişoara 1717. Începuturile unui oraş european”, a participat şi Adrian Sabin Luca, directorul Muzeului Brukenthal din Sibiu, care a fost încântat de cele văzute.
“Eu am copilărit la Buziaş, apoi am plecat spre alte zări. Din 1979, când am început să mă ocup de arheologie, mare parte a timpului l-am petrecut în Banat, pe Clisura Dunării, Caransebeş şi în alte părţi. Lucrând la Sibiu de 25 de ani, văd o similitudine flagrantă între ceea ce azi se întâmplă la Timişoara, cu începutul barcoului, şi ceea ce Sibiul şi Ardeal, cu acel baroc provincial translvănean, tradiţia aceeste administraţii excepţionale. Avem un mare avantaj, Sibiul şi Timişoara avem capitala la aceaşi distanţă, fie că vorbim de Viena sau de Bucureşti. Aşa că avem voie să înţelegem Europa. Noi, la anul vom avea 200 de ani de ani de la deschiderea muzeului, al treilea muzeu public din lume, dar şi 820 de ani de la atestarea oraşului. Dar şi zece ani de la Sibiu Capitala Cultural Europeană. Avem şi noi. E bine că începem să ne dăm seama de aceste cifre. Până acum treceam cam uşor peste ele. Mai nou începem să ne dăm seama că suntem europeni”, a spus Adrian Sabin Luca.
Aşadar, dacă doriţi să revedeţi o parte important din istoria Timişoarei, vizitaţi expoziţia de la Mansarda Bastionului Therezia. Veţi pleca acasă mult mai bogaţi.
Se încarcă comentariile...
