FOTO Piaţa Libertăţii din Timişoara a căpătat o faţă nouă. A mai rămas o zi până la inaugurare

FOTO Piaţa Libertăţii din Timişoara a căpătat o faţă nouă. A mai rămas o zi până la inaugurare

Piaţa Libertăţii din Timişoara FOTO Ştefan Both

Piaţa Libertăţii este primul dintre obiectivele din centrul istoric al Timişoarei, reabilitate pe fonduri europene, care este inaugurat.

Lucrările de rabilitare a Pieţei Libertăţii din Timişoara au început în octombrie 2013. A fost primul loc în care s-au demarat lucrările. Ultimele retuşuri au avut loc pe finalul anului, iar mâine, 30 decembrie, Primăria va inaugurat noua configuraţie a pieţei. 

În cadrul evenimentului, care va începe la ora 12.00, este programat un concert susţinut de formaţia Peregrinii. Se vor inaugura şi cele zece străzile din centrul istoric care au devenit pietonale.
 
Revenind la Piaţa Libertăţii, aceasta a căpătat o cu totul altă faţă, ca de altfel întrega zona Cetate, transformată în zonă pietonală. Lucrarea ar fi trebuit predată în luna iulie, însă s-a acceptat o prelungire datorită şantierului arheologic descoperit în piaţă.
 
Piaţa Libertăţii are acum un aspect circular, pavajul fiind gândit ca o undă în jurul monumentului "Ciumei", ridicat în anul 1756 de către Asociaţia Sfântului Ioan de Nepomuk. 

Piaţa a fost reconstruită de austrieci
 
În jurul acestei pieţe, austriecii au început reconstrucţia Cetăţii. După cucerirea oraşului din mâinile otomanilor, în 1716, piaţa în care au existat şi Băile Turceşti, a fost reconstruită de la zero. Aici aveau să se construiască primele clădiri pentru adminsitraţia militară. Piaţa a fost numită Piaţa de Paradă (Parade Platz) şi Piaţa Prinţului Eugen. 

 
Odată cu Revoluţia maghiară din anul 1848, aceasta capătă numele de Piaţa Libertăţii, iar apoi, după victoria austriecilor, aceasta reia numele de Piaţa Prinţului Eugen (Jenö Herceg tér).
 
Primăria Veche
 
Unii localnici se referă la aceasta piaţă şi ca Piaţa "Primăriei Vechi". Situată pe latura cu liniile de tramvai a pieţei, clădirea de ciloare roşie, denumită popular "Primaria Veche", a fost construită în stilul baroc între anii 1731-1734. Iniţial, a fost edificiul Primăriei Germane, piatra de temelie fiind pusă de primarul Peter Solderer, care este reales în această clădire imediat după inaugurarea ei. 

Din 1780 până în 1948 a fost sediul consiliului orăşenesc unificat. Clădirea a fost reparată şi modificată de mai mult, iar aspectul actual o primeşte în 1935. Pe bazorelieful de pe frontispiciu este reprezentat sigiliul Consiliului orăşenesc german: zidul cetăţii de palisadă cu cele două turnuri de la poartă. 
 
În prezent, aici îşi desfăşoară activitatea Facultatea de Muzică. 


 
Clădirea vecină a fost iniţial de stine sătătoare, aici funcţionând hanul „La două chei de aur”. În urma reparaţiilor ulterioare, a fost lipită de clădirea Primăriei Vechi. 

Cea mai veche clădire de locuit din oraş
 
Pe latura cealaltă se află clădirea Garnizoanei, care apare în planurile Cetăţii în 1727. Pe locul acestei clădiri s-a aflat în perioada ocupaţiei otomane palatul beilerbeiului.
 
Se poate spune că este cea mai veche clădire din oraş care îşi păstrează în mare parte volumetria iniţială. Foarte multe clădiri construite la aceea vreme au suferit transformări, etajări şi schimbări. Pentru prima dată în istorie, această clădire a fost demilitarizată. Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a renunţat la clădire, care a fost preluată de Consiliul Judeţean Timiş. Aici urmează să se mute sediul Bibliotecii Judeţene. Se doreşte atragerea unor fonduri europene pentru reabilitarea acestei clădiri istorice.

În faţa Garnizoanei au rămas şi cei doi stejari plantaţi în 1923 în amintirea încoronării lui Ferdinand şi a Mariei.

Clădirea lui Mujea Marcellini
 
În colţul Pieţei Libertăţii cu strada Alba Iulia se află o clădire acoperită cu un mash pentru a nu se vedea degradarea. Este vorba de Casa Makry, construită în 1812. Sub poartă se află o placă de marmură datată din 1886, cu inscripţie în limba sârbă, în cinstea proprietarei Persida Stoikovici, născută Makry (1791-1849). Începând din 1912, aici funcţionează Casa Orăşenească de Economii din Timişoara.
 


După Revoluţie, intră în proprietatea omului de afaceri Mujea Marcellini, devenit cunoscut pentru contrabanda cu ţigări, motiv pentru care a şi fost condamnat. Marcellini se află într-un proces cu Uniunea Sârbilor din Banat, care o revendică. Aşa se face că deocamdată, cât timp există un litigiu, nu se poate interveni pentru refacerea faţadei. 
   
Casinoul Militar şi clădirea proiectată de la Laszlo Szekely
 
O altă latură a Pieţei Libertăţii aparţine în totalitate MApN, deşi într-o ţară civilizată, occidentală, Armata nu ar avea ce căuta în centrul unui oraş. Este vorba de Casa Armatei şi de Casinoul Militar. Până la asediul din 1849, pe locul Casei Armatei nu era nicio clădire. Cazarma actuală a fost terminată în anul 1859. Ea reprezintă arhitectura tipică pentru clădirile masive construite în anii 1850-1860. Abia prin realizarea acestui edificiu, Piaţa Libertăţii a devenit un spaţiu urban închis cu clădiri pe toate cele patru laturi. 

 
Casinoul Militar a fost finalizat în 1775, însă, ulterior, această clădire a fost înălţată. Aceste clădiri nu au nicio şansă să fie reabilitate atâta timp cât se află în posesia MApN.
 
La colţul străzii Ungureanu se afla cândva biserica franciscanilor bosniaci, care mai târziu a fost biserica piariştilor. În 1904 s-a decis demolarea ei din cauza deteriorărilor. Pe acest loc s-a construit o clădire după proiectul arhitectului Laszlo Szekely. A fost cândva sediul Băncii Ungare Generale de Credit. 


Casa proiectată de Karl May
 
Să trecem şi pe ultima latură a pieţei, unde se află, tot într-o stare deplorabilă, clădirea proiectată de Karl May, în stil renascentist-eclectic, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Aici îşi aveau sediul Casa Timişeană de Economii Agrare, librăria Corvina, Banca Italiană şi Casa de Economii şi Consignaţiuni. Astăzi, la parterul clădirii se află sediul PNŢCD.
 

Urmează alte două case construite tot la sfârşit de secol XIX, actualul sediu central al Bibliotecii Judeţene şi o altă casă, mult mai veche, cu un etaj, care însă are nevoie urgent de intervenţii de specialitate.

Băile Turceşti au fost îngropate
 
Specialiştii primăriei şi de la Ministerul Culturii au ajuns la concluzia că cea mai bună variantă pentru păstrarea vestigiilor Băilor Turceşti este îngroparea lor în condiţii de conservare şi semnalizarea existenţei acesteia printr-un desen în pavaj. S-a păstrat însă o veche fântână forată de austrieci în primii ani de la recucerirea Cetăţii. 

Citiţi şi:

FOTO Germanii au readus la Timişoara o tradiţie seculară pe cale de dispariţie în România. Piaţa Libertăţii a fost ocupată de şvabii bănăţeni
 
Cea mai veche casă din Timişoara a fost demilitarizată pentru prima dată în istorie. Armata a renunţat la Garnizoana din Piaţa Libertăţii
 

„SPA-ul“ otoman din Piaţa Libertăţii va fi îngropat din nou. Soarta Băilor turceşti rămâne ca temă pentru generaţii mai competente
 

FOTO Timişoara otomană iese la iveală în Piaţa Libertăţii. Băile turceşti erau "mall"-urile cetăţii de atunci

 
 
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea
citeste totul despre: