FOTO Mirajul de a te muta din oraş în comunele periurbane. Populaţia Dumbrăviţei a crescut de la 2.600 la peste 16.000 de locuitori
0
A existat mereu un miraj în rândul timişorenilor cu stare de a se muta în liniştita comună Dumbrăviţa. După anul 2000, s-a declanşat o uriaşă explozie demografică.
GALERIE FOTO
Comuna Dumbravăţia a fost întemeiată în urmă cu 127 de ani de către colonişti maghiari înstăriţi, care au venit din localitatea Szentes (aflată la 50 de kilometri de Szeged). Astfel că a primit denumirea de „Újszentes” (în traducere Szenteşul nou). În urma recensământului din 1992, numărul locuitorilor Dumbrăviţei se ridica la 2.400 persoane (1.049 s-au declarat români şi 1.285 maghiari).
Datele oficiale pentru anul 2002 au arătat că populaţia comunei a crescut la 2.672, dar moda în rândul timişorenilor de a se muta din oraş, într-o zonă mai liniştită, la casă, era încă la început. Dumbrăviţa a continuat să crească de la an la an.
În 2010, Dumbrăviţa avea deja 4.500 de locuitori, iar următorul recensământ oficial, din 2011, a arătat că populaţia comunei a crescut la 7.522.
S-au format cartiere noi de vile în jurul vetrei satului. În 2016, numărul locuitorilor a ajuns la 10.000.
Peste o mie de autorizaţii de construcţie pe an
Tendinţa de creştere nu s-a oprit. Şi nici nu arată că s-ar stopa prea curând. Conform datelor oferite de Primăria Dumbrăviţa, în 2018, peste 12.000 de persoane locuiesc în comună cu domiciliu stabil. Numărul celor care locuiesc efectiv la Dumbrăviţa trece deja de 18.000.
„Suntem tot pe creştere. Anul trecut am eliberat 1.100 de autorizaţii de construcţie. Asta însemnă că doar într-un an ne-am mărit cu aproximativ 3.000 de locuitori. În 2018, deşi încă nu e gata anul, am depăşit numărul de autorizaţii de construcţii date în 2017”, a declarat Victor Malac, primarul localităţii Dumbrăviţa.
Clasamentul a fost întocmit pe baza Indicelui de Dezvoltare Socială Locală (IDSL), care ia în calcul şapte indicatori diferiţi: nivelul de educaţie, vârsta medie, speranţă de viaţă, numărul de autoturisme la mia de locuitori, suprafaţa medie a locuinţei, consumul de gaze pe locuitor şi categoria de mărime a localităţii.
Dumbrăviţa era urmată de oraşul Voluntari şi de comuna Corbeanca, situate în judeţul Ilfov. Topul a continuat cu Predeal, Cluj-Napoca, Buşteni, Sibiu, Sinaia, Bucureşti şi Timişoara.
„Încercăm să-i mulţumim pe toţi, dar avem un buget anual în care încercăm să ne încadrăm”
În comună se construieşte în ritm alert, iar Primăria este nevoită să ţină pasul cu noii veniţi. Cei care au ales să se mute de la oraş investesc în teren şi casă, doresc să aibă cel puţin condiţii la fel de bune, dacă nu chiar superioare.
„Oamenii vor condiţii cât mai bune, e normal. Îşi aleg locaţia în urma ofertelor firmelor de imobiliare. Terenurile fără utilităţi sunt mai ieftine. După ce se mută, mulţi vin şi spun că au nevoie de curent, reţea de apă, gaz, drum. Noi le cerem înţelegere şi răbdare. Încercăm să-i mulţumim pe toţi, dar avem un buget anual în care încercăm să ne încadrăm. Avem noroc şi cu fondurile europene şi guvernamentale”, a mai spus Victor Malac.
„Mai sunt terenuri libere”
Printre cei care au casă în Dumbrăviţa se află numeroşi oameni de afaceri, directori de companii, profesori universitari, avocaţi, magistraţi, medici, dar şi persoane cunoscute în mass-media, precum Ilie Năstase şi Brigitte Sfăt, fotbaliştii Dan Alexa sau Costel Pantilimon.
Întrebarea care se pune este: cât mai poate creşte Dumbrăviţa? „Mai există loc de construit. Zona lacului este încă goală. Mai sunt terenuri libere. Cam 45 la sută din terenurile din comună sunt libere pentru construcţie. Nu e o problemă. Şi se va construi. Geografic stăm bine, la nord de oraş, nu este poluare, lumea vrea să vină”, a adăugat primarul.
Presiunea apei e scăzută pentru că oamenii îşi udă gazonul
Numeroşi locuitori se plâng în timpul verii de lipsa presiunii la apă. Edilul-şef susţine că reţeaua de apă este subdimensionată şi nu face faţă creşterii populaţiei. Însă, problemele cele mai mari apar vara, când oamenii îşi udă grădinile, gazonul din faţa casei, trotuarul sau folosesc piscinele.
„Dacă populaţia ar folosi apa doar în scop menajer, nu ar fi probleme. Atunci când plouă şi iarna există presiune. Pe timp de vară, se udă grădina, trotuarul, strada, se foloseşte piscina. Le-am spus că este mai simplu să facă un foraj de adancime. Investesc 1.000 de lei, iar apoi au apă dispionibila să ude cât vor. Când a fost gândită reţeaua, în 2000-2002, aveam 2.300-2.700 de locuitori. De atunci a crescut numărul locuitorilor. Avem un proiect depus pe PNDL 2, este în faza de licitaţie publică, pentru o staţie de tratare a apei, o staţie de pompare şi reţeaua de distribuţie. E un proiect în valoare de cinci milione euro, sper ca în 2020 să fie gata”, a spus Malac.
Până atunci, Primăria va realiza, din bugetul local, o staţie de pompare şi de stocare, în valoare de 3,5 milioane lei. Lucrările vor începe în scurt timp, asigură primarul.
„Societatea noastră, Aqua Dumbrăviţa, a achiziţionat două rezervoare de 120 metri cubi. Acestea, cu staţia de stocare, vor rezolva problemele până ce termină proiectul mare, de cinci milioane de euro. Apoi, nu vom mai avea probleme cu apa. Noua reţea este calculată la 60.000 de locuitori”, a afirmat primarul.
Oamenii cu vile vor drum asfaltat
O altă prioritate pentru autorităţile locale este cea legată de drumuri. Nu reuşesc să ţină pasul cu ritmul construcţiilor, astfel că sunt multe străzi neasfaltate.
„Extinderea geografica pe cele 1.600 de hectare intravilan, cât are Dumbrăviţa, s-a făcut în funcţie de valoarea investiţiei. Unii au preferat să meargă la periferie, chiar dacă nu aveau utilităţi. Fireşte că au şi maşini bune, vor şi condiţii la drumuri. Există anumite priorităţi. De exemplu, unii vor avea stradă în perioada 2018-2019, alţii în 2019-2020. Acolo unde sunt mai multe case se va face mai repede. În 2019-2020, sper să avem acoperite cu asfalt 80 la sută din comună, prin proiectele pe care le derulăm. În paralel, îi vom ajuta şi pe cei care au drum de piatră, să nu aibă gropi”, a afirmat Victor Malac.
Şoseaua principală va avea patru benzi
Un proiect important va fi lărgirea drumului principal (care leagă Timişoara, via Dumbrăviţa şi Giarmata, de autostrada vestului) de la două, la patru benzi.
„Este un proiect derulat de Consiliul Judeţean Timiş. Nu aventajăm descărcarea de pe autostradă, ci ne avantajăm pe noi. Pentru că va fi un drum cu regim comunal, cu limită de viteza, cu sensuri giratorii, nu un drum expres. Socotiţi câte maşini sunt la 16.000 de locuitori. Proiectul e depus pe POR, e eligibil, a fost scos la pachet, la licitaţie pentru proiectare şi execuţie. În câteva luni va fi gata proiectarea şi va începe lucrarea. În prima etapă se face tronsonul de la autostradă până în sens giratoriul de la centură. Dumbrăviţa intră în etapa a doua”, a explicat primarul Victor Malac.
„În 20 de ani, cred că Dumbrăviţa va deveni cartier al Timişoarei”
Dumbrăviţa face parte din zona metropolitană a Timişoarei şi se preconizează ca pe viitor să devină chiar un cartier al capitalei Banatului.
„În 20 de ani credă că Dumbrăviţa va deveni cartier al Timişoarei, e inevitabil. Dar pentru asta populaţia va trebui să decidă, printr-un referendum. Economic, colaborăm bine cu Primăria Timişoara. Am realizat trei proiecte cu ei: Centrul de zi, trolebuzul şi Centrul de afaceri. Urmează pista de biciclete”, a precizat Malac.
La Dumbrăviţa merg la şcoală pese 1500 de elevi. La grupa 0, anul trecut, au fost 75 de copii, anul acesta numărul lor aproape că s-a dublat. Din acest an, primăria asigură transportul elevilor cu microbuze.
„Vrem să dezvoltăm şi zona industrială, să atragem şi alte firme”
Comuna s-a dezvoltat mult datorită proeictelor europene: în perioada 2007-2013 au fost atrase peste trei milioane de euro. S-a construit Centrului de zi pentru îngrijirea copiilor, în valoare de aproape opt milioane de lei, un Incubatorului de afaceri, de aproape cinci milioane de lei.
Pe lângă impozitul de la locuitori, primăria se bazează şi pe veniturile obţinute de la firmele care îşi deschid puncte de lucru în Dumbrăviţa. Printre investitori se află Valeo, Dunca Expediţii, Bontimes sau Fropin, dar aici Dumbrăviţa nu stă foarte strălucit.
„Vrem să dezvoltăm şi zona industrială, să atragem şi alte firme. Aici stăm mai prost ca Girocul sau Ghiroda”, a declarat Victor Malac.
În localitate există supermarketuri precum Kaufland sau Lidl, şi-au deschis magazine firme precum Pepco sau Casa Rusu, au apărut noi restaurante, cafenele, hoteluri, pensiuni, centre de înfrumuseţare.
La începutul anului viitor, urmează să deschidă o unitate şi Mega Image. Unul din cele mai mai aşteptate proiect este însă deschiderea magazinului Ikea. Suedezii au achiziţionat deja terenul din Dumbrăviţa şi spun că vor deschide magazinul până în 2021.
Pentru că este aproape de autostradă şi de centura Timişoarei, în Dumbrăviţa, şi-au deschis staţii de benzănărie cei de la Mol, Socar, Rompetrol, OMW-Petrom, Gazprom şi Lukoil.
Facilităţile unui oraş modern
În 2015 a fost inaugurată linia de troleibuz care leagă Dumbrăviţa de Timişoara, în urma unei investiţii de 17 milioane de lei, din fonduri europene.
La Dumbrăviţa s-a construit şi o sală de sport, care a costat 1,3 milioane de euro (printr-un proiect transfrontalier România-Ungaria).
Dumbrăviţa nu duce lipsă de facilităţile unui oraş modern: şcoală şi grădiniţă de nivel european, activităţi sociale, culturale şi sportive.
Toată comuna şi zonele importante, precum holurile din şcoală sunt împânzite cu camere video, iar centrul de comandă se află la primărie, la Poliţia Locală.
În sat funcţionează şi un post de televiziune, Dumbrăviţa TV, realizat împreună cu oraşul Szentes (din Ungaria).
„Am vrut să facem un bazin olimpic. Am fost în Ungaria, am văzut acolo un proiect bine făcut. Dar nu am găsit sursă de finanţare. Prioritatea noastră este acum apa şi drumurile. Vom prioritiza şi bazinul”, a spus primarul.
Tenisul de masă, sport local
Cea mai cunoscută echipă din Dumbrăviţa este cea de tenis de masă-fete, care evoluează în Superliga naţională. A câştigat de de patru ori consecutiv campionatul naţional. În ultimul sezon, fetele din Dumbrăviţa au terminat campionatul pe locul secund.
Anul acesta, echipa locală de fotbal, care joacă pe stadionul Ştefan Dobay, evoluează în liga a III-a, cu pretenţii la promovare.
Citeşte şi:
Povestea coloniştilor maghiari care au întemeiat, în urmă cu 125 de ani, Dumbrăviţa, localitatea unde se trăieşte cel mai bine în România
FOTO Comuna Dumbrăviţa, localitatea din Timiş unde se trăieşte cel mai bine în România
Încă un pas spre realizarea metropolei Timişoara. A fost inaugurată linia de firobuz care leagă oraşul de Dumbrăviţa
VIDEO Comuna Dumbrăviţa va avea sală de sport de peste 1,3 milioane de euro
Incubator de afaceri de peste un milion de euro, pentru IMM-uri cu activităţi în domeniul meşteşugurilor tradiţionale
FOTO Brăţări cu buton de panică pentru vârstnicii cu probleme: în câteva minute ajutoarele sunt la uşa lor
Se încarcă comentariile...
