Extraterestrul de la Mănăstirea Tutana - mister de 200 de ani. Credincioşii cred că este ceva necurat în zidurile bisericii, preoţii vorbesc despre o creatură ciudată
0
Misteriosul desen încrustat într-o cărămidă din zidurile Mănăstirii Tutana îi face pe localnicii comunei argeşene Băiculeşti să creadă că au de-a face cu lucruri nepământeşti. Controversata creatură “extraterestră” este explicată diferit de Biserică şi de specialiştii de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Argeş.
În Nord-Vestul judeţului Argeş, la Băiculeşti, în apropierea vechii cetăţi de scaun a Ţării Românesti, Curtea de Argeş, se află Mănăstirea Tutana. Construită înainte de 1497, conform hristovului emis de cancelaria domnitorului Radu cel Mare (1495 - 1508) şi reconstruită, cu adăugarea pridvorului şi refacerea turlelor, între 1582 - 1588 de către Mihnea Ioan al V-lea, avându-l ca ispravnic de lucrări pe Mihai Banul, Mănăstirea Tutana este, după cum însuşi preotul satului o cataloghează, drept un obiectiv misterios al ţării, nu doar prin prisma faptului că lăcaşul este construit pe temelia unei biserici mai vechi, ctitorie a tatălui lui Mircea cel Batrân (1386-1418), ci şi prin ciudatului desen descoperit pe una dintre cărămizile aşezământului.
“Lăcaşul poate fi considerat un obiectiv misterios, datorită carămizii pe care se află incizat ceva ce seamănă cu un cosmonaut cu o caschetă mare cu vizor, cu mâini scurte, costum cu fermoar circular, cu cizme în picioare, care pare a avea un aparat de zbor ţinut intre picioare. Se observă că desenul a fost incizat înainte de arderea cărămizii, ceea ce exclude ipoteza ca aceasta să fi fost scrijelită ulterior”, explică preotul Gheorghe Bărănescu.
Enoriaşii care vin la slujbele de la Tutana privesc misteriosul desen ca fiind întruchiparea unei fiinţe nepământeneşti şi-şi fac cruce când trec pe lângă cărămida din pridvor. Nu prea ştiu cum a ajuns “extraterestrul” în zidul mănăstirii şi nici dacă desenul e semn divin ori necurat, dar nici înfricoşaţi nu par de creatură din perete.
“Dintre posibilele explicatii, nici una nu este suficient de plauzibilă”
O explicaţie referitoare la perioada în care cărămida a ajuns în zidurile Mănăstirii Tutana vine de la Conducerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Argeş.
“Mănastirea Tutana, din comuna Băiculesti, este un monument istoric de importanţă naţională, datând de la sfârşitul secolului al XV-lea, refăcut în sec. XVI, XVIII, XIX. Cărămida aparţine pridvorului, deci e probabil să fi fost pusă în sec XIX. Pe ea apare un desen non-figurativ, iar dintre posibilele explicatii - o marcă de zidar, hartă, sau ornament - niciuna nu este suficient de plauzibilă”, explică, pentru Adevărul, Cristian Cocea, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Argeş.
Se încarcă comentariile...
