„Căutarea ajutorului psihoterapeutic nu reprezintă o dovadă de slăbiciune”. Prejudecăţi şi credinţe false

Potrivit renumitului psihoterapeut Franz Ruppert, căutarea ajutorului psihoterapeutic nu reprezintă o dovadă de slăbiciune, ci o dovadă a încrederii ȋn sine, adică a deciziei de a ne elibera de dependenţa de alţii şi de a deveni autonomi.

Statisticile arată că tot mai multe persoane conştientizează nevoia intervenţiei de specialitate atunci când se simt depăşite de situaţie. Iar conştientizarea, în sine, potenţează efectul psihoterapiei.

În lucrarea sa "Traumă, anxietate, iubire", renumitul psihoterapeut Franz Ruppert arată că 80% dintre persoanele care vin la terapie individuală şi care speră ca, prin examinarea propriei vieţi interioare, să dobândească o ȋmbunătăţire a situaţiei de viaţă sunt femei: "Ele vor să se ȋnţeleagă mai bine pe ele ȋnsele şi să se dezvolte ȋn plan personal".

Specialistul arată că femeile par mai dispuse să vorbească despre sentimentele şi relaţiile lor decât bărbaţii, fiind totodată mai dispuse să-şi asume responsabilitatea pentru propria viaţă şi să-şi ȋmbunătăţească relaţiile cu partenerul de viaţă şi cu copiii.

În schimb, potrivit psihoterapeutului, când bărbaţii caută sprijin terapeutic, o fac fie pentru că au fost părăsiţi de parteneră/soţie, fie pentru că se confruntă cu conflicte la locul de muncă sau cu un impas profesional.

Indiferent că vorbim de femei sau bărbaţi, "căutarea ajutorului psihoterapeutic nu reprezintă o dovadă de slăbiciune, ci o dovadă a încrederii ȋn sine, adică a deciziei de a ne elibera de dependenţa de alţii şi de a deveni autonomi", după cum punctează Franz Ruppert. 

"Normalitatea şi sănătatea psihică sunt subiecte sensibile"

În viaţă de zi cu zi, fiecare dintre noi ajungem în conjuncturi sau ipostaze ce ne solicită permanent capacitatea de reacţie şi adaptare atât în plan cognitiv, dar mai ales în plan emoţional şi motivaţional. 

Mulţi dintre noi trăiesc, frecvent sau episodic, stări de tristeţe, teamă, atacuri de panică sau sentimente de neadecvare şi eşec, însă în cele mai multe situaţii, ascund aceste stări şi ezită să comunice existenţa problemelor. Unii, pentru că preferă să le nege, pur şi simplu, alţii de ruşine. 

"Normalitatea şi sănătatea psihică sunt subiecte sensibile care nasc contradicţii, de cele mai multe ori fiindcă există multe predjudecăţi şi credinţe false care populează socialul autohton (a cere ajutorul psihiatrului sau psihologului echivalează în mod absolut cu eticheta de ”nebun” sau “persoană disfuncţională”) şi care, alimentează teamă şi frică celor care au nevoie de ajutor specializat. Lipsa de educaţie privind sănătatea şi igiena psihică este principalul factor responsabil de numărul foarte crescut al celor care traversează momente dificile în viaţă, îşi pierd echilibrul interior şi încrederea într-un viitor mai bun", explică, pentru "Adevărul", psihologul Ionuţ Ghiugan.