Imperiul financiar de la Sf. Parascheva. Ce mărunţişuri cu iz religios vând negustorii în talciocurile ad-hoc din Iaşi
0„Sărbătorile Iaşului”, concentrate în jurul zilei Sfintei Parascheva, aduc la Iaşi trei tipuri de „negustori”. Pe lângă obiectele de cult pe care le vând monahii şi monahiile din mănăstirile din ţară în preajma Catedralei Mitropolitane, în centrul oraşului se găsesc meşteşugari care vând oale, poşete, ciorapi şi mâncare.
Sărbătoarea Sfintei Parascheva atrage la Iaşi pelerini şi afacerişti, deopotrivă. Suprapunerea ceremoniilor religioase cu cele dedicate oraşului atrag în aceste zile târguri diferite care colorează Iaşul în culori şi mirosuri îndrăzneţe.
Dacă în preajma raclei moaştelor Sfintei Parascheva, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a permis doar mănăstirilor să-şi instaleze corturi în care să vândă obiecte de cult, la mai puţin de un kilometru, de o parte şi de alta a mitropoliei, negustori din toată ţara vând, cu permisiunea municipalităţii, mâncare, băutură, haine, bijuterii sau obiecte de decor.
Îngerul parfumat cu mir de liliac
Pe strada din spatele Catedralei Mitropolitane din Iaşi, anul acesta, în jur de 40 de reprezentanţi ai mănăstirilor din ţară, vând pelerinilor icoane, cărţi de rugăciuni, candele şi alte obiecte de cult. Suvenirurile sfinte de la ediţia din 2016 a sărbătorilor dedicate Sfintei Parascheva sunt vândute de călugări şi călugăriţe care au venit la Iaşi din Bihor, Banat, Ardeal, Moldova, încă de luni, 10 octombrie.
Până la sfârşitul săptămânii, mai mulţi monahi de la acelaşi locaş fac cu rândul la standurile special amenajate, astfel încât, pe toată perioada pelerinajului, credincioşii veniţi se se închine la moaşte să le cumpere obiectele de cult. Pentru 5 lei, reprezentanţii Mănăstirii Cetăţuia din Iaşi vând o brăţără pe care o numesc „Lacrima Maicii Domnului”.
Voluntara care vinde la standul mănăstirii spune că brăţara este specială pentru că este realizată din seminţele uscate ale unei plante de origine mediteraneană despre care se spune că au forma lacrimilor Maicii Domnului. „Vă spun că este o amintire deosebită pentru că seminţele sunt aduse din Grecia sau de la Ierusalim. La noi în ţară nu se găsesc originale, aşa cum avem noi. Pe piaţă circulă brăţări similare, care pot înşela ochiul pentru că au aceeaşi culoare. Textura, însă, este diferită. Ale noastre sunt seminţe, celelalte sunt nişte pietricele şlefuite”, a spus ieşeanca.
Alături, un călugăr din Dobrogea vinde îngeraşi parfumaţi cu mir de liliac şi iconiţe parfumate cu mir de violete. Obiectele de cult în miniatură sunt lucrate în ceramică ţinută în prealabil în ulei sfinţit, aromatizat cu esenţe din flori, după cum explică monahul.
Principala atracţie a pelerinilor este, anul acesta, standul cu icoane ruseşti, îmbrăcate. Împodobite cu catifea, icoanele sunt puse spre vânzare de Mănăstirea Pantocrator din Drăgăneşti-Vlaşca. „Tânguirea” şi „Umilenia” costă câte 50 de lei, iar „Dulcea-sărutare” sau „Răstignirea“ au preţul de 100 de lei. „Icoanele sunt importate şi apoi în atelierul nostru se adaugă catifeaua peste veştimentele sfântului care este reprezentat. Faţă de o icoană simplă, preţul este cam de două ori mai mare pentru că la o simplă icoană se lucrează, uneori, câte o zi”, a explicat voluntarul mănăstirii teleormănene.
„Piaţa Unirii” în ciorapi
În centrul oraşului, de astăzi, 13 octombrie, meşteşugari din toată ţara vând ieşenilor haine, bijuterii, tacâmuri, poşete, curele şi produse naturiste. „Târgul de toamnă” a adunat la cea de-a XXV-a ediţie a „Sărbătorilor Iaşului” în jur de 30 de standuri.
Marin din Cluj vine la Iaşi de şapte ani cu curele din piele, pe care le dă pornind de la 80 de lei. Chimirul, un brâu lat din piele care are mai multe buzunare, ajunge la peste 150 de lei, în timp ce o curea finuţă, pentru femei, costă 60 de lei. Familia Bucur din Gheorghieni aduce la Iaşi genţi şi poşete din piele de vită tăbăcită cu scoarţă de stejar. „Este al patrulea an în care venim la Iaşi, dar situaţia de acum este total nefericită. Frig, ploaie, vânt. Nici nu am adus toate genţile din maşină, pentru că nu avem nici măcar curioşi care să se uite la produse, darămite cumpărători. Sperăm că măcar sâmbătă-duminică să se încălzească şi să vindem câte ceva”, a spus Doina, vânzătoarea familiei Bucur.
Alături, o familie de la Putna a expus pe două măsuţe tacâmuri lucrate în lemn. Linguri, polonice, palete, solniţe sau platouri pentru mămăligă. Cele mai mici obiecte din lem de mesteacăn sunt nişte inimioare inscripţionate cu calitatea persoanei căreia poate fi dăruită. O inimioară „iubita mea” costă 7 lei şi poate fi folosită ca breloc sau ca brizbriz de bord.
Cele mai multe articole comercializate în centrul oraşului cu ocazia „Sărbătorilor Iaşului” sunt ciorapii de lână, „pufoşi şi călduroşi”, potrivit prezentării de pe etichetă. O pereche de ciorapi costă 30 de lei şi pot fi purtaţi mai mult de cinci ierni, după cum îi promovează comerciaţii. În zona Hala Centrală, ca în fiecare an, bucătari ambulanţi vând mâncare caldă ieşenilor şi pelerinilor pofticioşi. Cu 5 lei, vânzătorii oferă o porţie de mici sau de sarmale, iar cu 10 lei una de pastramă de oaie. Chiar dacă anul acesta în meniu şi-au făcut loc şi prepeliţele trecute prin unt, pelerinii şi localnicii încă nu s-au îmbulzit la mâncare.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
