Clădirea făcută cu milioane de euro care nu produce lunar nici măcar banii pentru factura la curentul consumat de becuri

Consiliul Judeţean Iaşi riscă să restituie către Uniunea Europeană 2,8 milioane de euro primiţi pentru a ridica primul parc agroindustrial din Iaşi, Transagropolis, după ce nu a fost în stare să ocupe măcar 10% din spaţii, conform proiectului. Acesta e al doilea proiect european ratat, după Centrul Expoziţional Moldova, ce stă în paragină la şase ani de la inaugurare.

Proiectul ridicării primului parc agroindustrial din judeţ cu ajutorul fondurilor europene ar putea avea urmări grave pentru bugetul Iaşului. Consiliul Judeţean nu a reuşit să găsească chiriaşi pentru cel puţin 10% din spaţiile de depozitare oferite de parcul Transagropolis şi riscă să restituie finanţarea europeană de 2,8 milioane de euro. După întârzierea cu jumătate de an a deschiderii oficiale, conducerea CJ Iaşi a demarat procedura de licitaţie publică cu strigare abia pe 10 noiembrie, în condiţiile în care procentul minim de 10% trebuie ocupat până la finalul acestui an. Cum la prima licitaţie nu s-a prezentat niciun ofertant, autoritatea publică mai poate organiza o nouă licitaţie în termen de 30 de zile, respectiv pe 9 decembrie.

În cazul unui deznodământ similar, instituţia publică va trebui să plătească din banii ieşenilor peste 2,8 milioane de euro. „Noi ar trebui să închiriem cel puţin 10% din spaţiile disponibile, nu contează că vorbim despre spaţii de depozitare, birouri sau celule frigorifice, chiria percepută fiind între 4,5 şi 5 euro. Momentan nu este nimic închiriat, suntem în fază de licitaţie. Practic, se organizează licitaţie publică cu strigare pe data de 9 decembrie”, a explicat Vlad Ciobanu, purtătorul de cuvânt al CJ Iaşi. 

Proiectul parcului agroindustrial de la Leţcani are ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii de marketing agricol în scopul îmbunătăţirii performanţelor economiei din zona transfrontalieră. Astfel, grupul ţinţă al proiectului este reprezentat de producătorii agricoli din judeţul Iaşi, raionul Ungheni, raionul Făleşti şi din regiunea ucraineană Vinnitsa, însă demararea târzie a licitaţiilor a făcut ca nici în ultimul ceas să nu existe chiriaşi. Parcul dispune de spaţii de depozitare a legumelor şi fructelor, un showroom cu birouri  şi zece celule de frig cu un volum de 8000 mc. 

Baronul Nichita a tăiat panglica

Consiliul Judeţean nu este la prima experienţă neplăcută legată de implementarea unui proiect european. În decembrie 2010, când preşedinte era Constantin Simirad şi primar Gheorghe Nichita, a fost inaugurat un centru expoziţional fără ca acesta să poată fi dat în folosinţă. În valoare totală de circa 8,8 milioane de euro (5 milioane de euro fonduri PHARE, 1,6 milioane de euro de la Guvern şi 2,1 milioane de euro plătiţi de Primărie şi CJ Iaşi), Centrul Expoziţional Moldova (CEM) era anunţat ca fiind al doilea cel mai mare complex de profil după Romexpo, la acea vreme. Pentru că proiectul iniţial a fost conceput greşit, „gigantul de fier” din capătul oraşului a fost definitivat într-un termen aproape dublu faţă de cel prevăzut iniţial.

În primii doi ani de la inaugurare, CEM nu a adus niciun venit beneficiarilor, iar în următorii patru ani a găzduit doar trei evenimente aducătoare de venituri. Universitatea de Medicină şi Farmacie cu două evenimente, în 2014 şi 2015, şi firma Addvances cu un eveniment în 2013, au adus Consiliului Judeţean şi Primăriei venituri totale de 60.000 lei. În schimb, cele două instituţii publice au fost nevoite să cheltuiască, în medie, 150.000 lei anual pentru paza şi întreţinerea obiectivului de investiţii. Cu toate acestea, site-ul CJ descrie imobilul ca fiind „una dintre cele mai noi şi mai moderne construcţii de profil care oferă organizatorilor şi participanţilor la expoziţii şi târguri toate facilităţile de care au nevoie pentru desfăşurarea, în condiţii optime, a evenimentelor de gen”.

Purtătorul de cuvânt al CJ Iaşi spune, însă, că în acest an toată concentrarea conducerii a fost pe celălalt proiect cu risc, Transagropolis, şi nu pe găsirea unor soluţii pentru CEM. „Legat de Centrul Expoziţional Moldova (foto sus) nu avem noutăţi, nu s-a organizat niciun eveniment acolo în acest an. Prioritatea noastră pentru acest an este Transagropolis pentru că acolo chiar există riscul să se dea banii înapoi şi nu-şi doreşte nimeni să ajungem în această situaţie. Acum facem tot ce putem să găsim pe cineva care să închirieze spaţii acolo, unul – doi ofertanţi care să preia cei 10%”, a explicat Vlad Ciobanu. Centrul Expoziţional Moldova are 3 corpuri de clădire care însumează circa 6000 mp de spaţiu pentru târguri şi expoziţii, alţi 2000 mp fiind disponibili pentru platforma expoziţională în aer liber.