Singuri împotriva tuturor: românii care au schimbat legi. Patru oameni din societatea civilă datorită cărora ţara se transformă

Singuri împotriva tuturor: românii care au schimbat legi. Patru oameni din societatea civilă datorită cărora ţara se transformă

Claudiu Mărginean, Alexandru Manda, Maria Gheorghiu şi Marius Vintilă FOTO Arhiva personală

„Adevărul“ a stat de vorbă cu patru români care au reuşit în anul 2015 să modifice legislaţia în ţara noastră, pornind bătălii pentru binele unei comunităţi. Datorită iniţiativelor lor, România se transformă.

România anului 2016 este mai bună datorită unor oameni care au decis să nu mai asiste pasivi la mersul societăţii. „Schimbarea începe cu tine“ spun discursurile motivaţionale, iar cei patru români, cu care „Adevărul“ a stat de vorbă, sunt exemplul cel mai grăitor că implicarea este singura soluţie pentru transformarea pe care cu toţi ne-o dorim.

Fiecare copil în grădiniţă. Educaţia timpurie este vitală pentru un individ

Debutul semestrului al doilea a însemnat o premieră în sistemul de învăţământ românesc. Începând de luni, 15 februarie, copiii din familiile defavorizate primesc tichete sociale lunare pentru prezenţa zilnică la grădiniţă. Noua Lege „Fiecare copil în grădiniţă“ oferă un tichet social de 50 lei familiilor cu mai puţin de 284 lei venituri lunare pe membru de familie (sau de 2 ori venitul minim garantat pentru o persoană singură), care îşi trimit copiii între 3 şi 6 ani, zilnic, la grădiniţă. Ministerul Muncii a estimat că mai mult de 111.000 copii sunt eligibili pentru a primi tichetul social pentru grădiniţă, începând cu această primăvară.

Legea există graţie proiectului Asociaţiei OvidiuRo. ce a fost testat timp de 5 ani în comunităţile sărace. Maria Gheorghiu, cofondator OvidiuRo, explică cum a luat naştere acest program socio-educaţional. „Educaţia preşcolară este fundaţia fără de care copilul nu are nicio şansă. Nimeni nu investeşte în acest sector, deşi are rata cea mai mare de întoarcere a investiţiei. Cum zarurile în formarea unui individ sunt aruncate la vârsta de 0-5 ani, iar grădiniţa acoperă perioada 3-5 ani, ne-am dat seama că educaţia timpurie este cheia. Specialiştii arată că 80% din arhitectura creierului se configurează la această vârstă, am ales să ne concentrăm pe acest sector. Elementul inovativ pe care l-am adus în acest proiect a fost condiţionarea primirii acestor tichete de prezenţa la grădiniţă a copiilor“, relatează Maria Gheorghiu.

Proiectul s-a născut în 2010, fiind aplicat în 13 comunităţi sărace, cu rezultate încurajatoare - copiii veneau în procent covârşitor la grădiniţă. În 2013, Clujul prelua mecanismul ong-ist şi îl făcea program judeţean, urmat de Sibiu, Braşov, Dâmboviţa şi Dolj. Celelalte judeţe încă ezitau. „Spuneau că legea nu e foarte clară şi le era teamă să nu aibă probleme cu Curtea de Conturi. Zona gri a legislaţiei părea să-i blocheze, astfel că am întocmit primul draft al legii, în care să se prevadă că autorităţile locale pot acorda bani acestui program, dacă au. A fost votat cu unanimitate de voturi. Asta se întâmpla vara. Din septembrie am stat zi de zi în Parlament, la comisiile de muncă şi de finanţe, pentru a face presiuni să nu pierdem anul şcolar 2015/2016“, spune Maria Gheorghiu.

Presiunea a funcţionat. Cu toate că s-a schimbat Guvernul, ONG-iştii au reuşit să obţină legislaţia secundară necesată implementării programului: HG-uri, ordine de ministru şi proceduri de la Ministerul Educaţiei, care să prevadă normele pentru primării şi grădiniţe cărora le revine derularea programului. „Am avut succes pentru că ne-am focalizat pe o cauză strategică, pe o nişă foarte îngustă, cu care am fost uşor identificaţi - copiii săraci în grădiniţe. Şi extrem de important, am fost foarte atenţi la criticile aduse programului. Am căutat permanent să vedem dacă avem de îmbunătăţit ceva. Unii au fost sceptici: «Or să vină copiii la grădiniţă până se termină tichetul». Dar dacă faci şi alte programe care să îi ţină la grădiniţă, ei vor veni! Ce facem noi nu este suficient, dar este necesar. Din 2000 până astăzi, 100.000 copii din familiile sărace au fost aduşi în grădiniţe. Sunt 100.000 copii care au şanse reale să fie membri activi ai societăţii“, este încrezătoare Maria Gheorghiu.

Maria Gheorghiu, alături de Leslie Hawke. Sursa foto Facebook Maria Gheorghiu

Următorul proiect pe care şi-l propune OvidiuRo priveşte copiii fără acte de identitate, fără cod numeric personal, o altă zonă gri a societăţii, care nu pot beneficia de asistenţă socială, nu pot fi înscrişi la grădiniţe sau în şcoli. Ei ar putea primi tichete sociale, până când România va găsi o soluţie concretă pentru integrarea lor. „Suntem foarte pragmatici, ştim ce presupune tehnic să faci acte de identitate tuturor acestor copii şi nu ne propunem să se rezolve mâine această problemă. Dar noi putem acoperi aceste goluri şi putem oferi o soluţie temporară, până când vom găsi împreună cu Guvernul o rezolvare a problemei“, spune Maria.

Liceenii care schimbă România

Alexandru Manda este liderul Asociaţiei Elevilor din Constanţa (AEC), o organizaţie mică pornită din ambiţia unor elevi care nu se vedeau reprezentaţi de Consiliul Judeţean al Elevilor, structura oficială înfiinţată de Ministerul Educaţiei pe lângă Inspectoratul Şcolar Judeţean. Cea mai mare victorie de la nivel naţional este redobândirea dreptului de vot al elevilor (majori) în Consiliul de administraţie al şcolii. Special pentru elevii din Constanţa, AEC a obţinut burse şi reducerea la transportul în comun, niciodată acordate de administraţia locală. Acum se luptă pentru decontarea integrală a navetei elevilor care studiază în altă localitate decât cea de domiciliu şi obţinerea manualelor şcolare gratuite pentru elevii din clasele a XI-a şi a XII-a.

„Toată povestea reacordării dreptului de vot în Consiliul de administraţie a început odată cu înfiinţarea AEC, în primăvara anului 2013. Primul demers l-am făcut la sfârşitul verii lui 2013, când am transmis către peste 100 parlamentari un proiect de lege, care să modifice articolul 96 din Legea educaţiei, în sensul reintroducerii unui reprezentant cu drept de vot din partea elevilor în Consiliul de administraţie. Motivul principal, care ne-a îndârjit să luptăm până la final, a fost dorinţa de a repara o greşeală a trecutului. Elevii aveau, încă din 1995, un reprezentant cu drept de vot în Consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ, organul de conducere al şcolilor. La negocierile pe Legea educaţiei din 2010, reprezentanţii elevilor la nivel naţional din acel moment nu au fost în stare să apere acest drept. De aceea, timp de 5 ani, elevii nu au fost deloc reprezentaţi în procesul de luare a deciziilor la nivelul şcolilor“, povesteşte Alexandru Manda, liderul AEC, elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional Mihai Eminescu din Constanţa.

A fost nevoie de cinci proiecte depuse pentru ca abia al şaselea să fie adoptat. Liceenii au învăţat din greşeli şi s-au perfecţionat, astfel că dacă la început abia găseau câte un deputat care să le sprijine iniţiativa, proiectul legislativ ieşit victorios a avut semnăturile a 48 parlamentari de la toate partidele.

„Drumul de la raport negativ în unanimitate la raport pozitiv în unanimitate a fost destul de lung şi anevoios, care a necesitat sute de ore de muncă. Pe 11 martie 2014 mă aflam la comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, cu Alexandru Bajdechi - preşedinte AEC la acel moment, la dezbaterile asupra celui de-al treilea proiect în acest sens. Raportul adoptat de comisie a fost de respingere. Fără nicio clipire, nici nu s-a dezbătut, a fost adoptat în unanimitate. Preşedintele comisiei nici nu i-a permis lui Alex să ia cuvântul.

La doar 11 luni distanţă, la 10 februarie 2015, eu am fost din nou prezent în comisia pentru învăţământ, la dezbaterile asupra proiectului nr. 6, cel victorios. De această dată nu doar că am fost lăsat să îmi susţin depoziţia, dar am avut şi concursul comisiei. Rezultatul m-a şocat pozitiv: raport de adoptare în unanimitate. Încă nu pot să îmi dau seama de unde schimbarea aceasta, dar cred că, pe lângă oportunitatea momentului, a fost şi faptul că parlamentarii se săturaseră să ne tot vadă prin Parlament, bătându-i la cap cu acest subiect. Cred că devenise stresant şi pentru ei, la un moment dat“, se gândeşte el.

Vestea adoptării proiectului în Senat, cameră decizională, au primit-o pe 15 aprilie, în jurul orei 17.00, de la senatoarea Ecaterina Andronescu. „În acel moment eram în şedinţa Biroului de Conducere, pregătind demersurile pentru burse. Ţin minte că atunci când le-am dat vestea colegilor, am ţipat cu toţii de bucurie. În acea seară nu am conştientizat ce a însemnat victoria noastră cu adevărat, nici după o lună, două. Dar, acum mă gândesc că am reuşit să scriem istorie. Nişte elevi au schimbat legea. Totuşi, acum lupta e mai grea, pentru că trebuie să ne asigurăm că legea se respectă şi elevii reprezentanţi sunt prezenţi în Consiliul de administraţie. Acest lucru va face şi obiectul unei campanii a Asociaţiei Elevilor din Constanţa în acest an“, precizează Alexandru Manda (foto sus - ARHIVA PERSONALĂ ALEXANDRU MANDA).

România mai curată, mai sănătoasă, care va mirosi mai bine

Omul de radio Marius Vintilă, vocea National Geographic Channel, a intrat în bătălia împotriva fumatului în spaţii publice pornind de la disconfortul personal, pe care îl trăiesc nefumătorii care intră în localuri. Activistul de mediu îşi aminteşte cum de mai multe ori, când efectiv nu mai putea respira, a vrut să se ridice în picioare şi să îi roage pe oamenii din local să nu mai fumeze timp de o oră, dar şi-a dat seama că s-ar uita la el ca la un nebun. „La 16 martie 2015 am scris un text pe blogul meu, iar în urma reacţiilor la publicarea lui am ajuns la concluzia că unii oameni nu reuşesc să înţeleagă ideea de respect pentru cel de lângă el şi atunci e nevoie de educaţie prin lege. Cel mai des am fost numiţi «nazişti» şi fumătorii se plângeau de «discriminare», ca şi când fumatul e un handicap cu care te naşti. Pe 16 martie anul acesta este fix un an de când am intrat în luptă. E puţin, cred. Colegii mei din Coaliţia România Respiră luptă de câte zece, unii chiar de 15 ani“, afirmă Vintilă.

Se aştepta la opoziţie puternică, dar şi la susţinere pe măsură. La un moment chiar s-a îndoit de reuşită. „Lobby-ul industriei tutunului este atât de puternic şi de susţinut, încât incertitudinea a durat până în ultima clipă, când cu sesizarea de neconstituţionalitate. Acest lucru, combinat cu egoismul feroce al câtorva legiuitori, m-a făcut să cred o perioadă că nu vom avea sorţi de izbândă“, mărturiseşte el.

Antifumătorii din Coaliţie vor să se convingă de felul în care este aplicată legea, apoi vor savura victoria. „Deşi ne-am felicitat şi vom fi felicitaţi şi oficial, ne-am propus să sărbătorim peste un an de la implementare. Este foarte important că legea să fie pusă în aplicare cum trebuie. Nu va fi întreaga ţară nefumătoare dintr-o dată, nici vorbă de asta şi nu aş vrea să impun aşa ceva, fiindcă oamenii care fumează au dreptul să o facă. Doar că nu în spaţiile publice. Însă în orice caz, România va fi mai curată, mai sănătoasă şi va mirosi mai bine“, spune Marius Vintilă (FOTO jos Arhiva personală Marius Vintilă).

Membri ai Coaliţiei România Respiră, la Parlament Sursa foto Facebook CRR

Primul lucru pe care l-a învăţat din această luptă este că există politicieni care chiar vor să facă ceva pentru ţară. „Nu sunt aşa de mulţi cum îmi doresc, dar pe câţiva i-am găsit. Am învăţat, de asemenea, că ceilalţi politicieni ar călca peste orice pentru interesul propriu, oricât de meschin. E mult mai rău decât la ştiri. Şi mi s-a confirmat, din nou, că şi corporaţia face la fel. Dar foarte important e că am învăţat că cineva din afara politicii poate influenţa, cu ajutor din interior, desigur, procesul legislativ. Şi asta poate să facă oricine“, recunoaşte Marius Vintilă.

Pentru el, legea antifumat reprezintă cel mai important proiect din viaţa sa; de până acum, pentru că urmează un alt proiect: eliberarea trotuarelor de maşini. „Şi aici e complicat, deşi nu ar trebui să fie, fiindcă există o lege care interzice clar că maşinile să staţioneze pe trotuare. Dar în trafic s-a ajuns la o fază în care e posibil să nu fie de ajuns să ducem la capăt o campanie de conştientizare. Iar lucruile se află sub jurisdicţia primăriilor, care anul asta au alegeri. Deci măsurile nepopulare vor fi lăsate pe altădată. Mai vedem. Caut sprijin. Deocamdată am găsit“.

Asaltul Piraţilor care au schimbat rădăcina unui sistem

Claudiu Mărginean este omul care a schimbat rădăcina unui sistem, atacând în instanţă condiţia impusă de Legea partidelor politice privind necesitatea unui număr de 25.000 semnături pentru înregistrarea unui partid politic. El a cerut modificarea legii pe motivul neconstituţionalităţii, arătând că strângerea a 25.000 semnături contravine principiilor democratice. Instanţa i-a dat dreptate, astfel că din 2015, românii au libertatea să se asocieze într-un partid pe care să-l înregistreze cu numai 3 membri. Partidul fondat astfel de Claudiu Mărginean se cheamă Partidul Pirat din România.

„Suntem un grup de români entuziaşti care s-au cunoscut pe forumul http://partidulpiratilor.ro/forum/ lansat în iunie 2009 şi care au activat sub umbrela unui ONG dedicat, Copyratul Român, prin intermediul căruia îşi propuseseră să înregistreze legal Partidul Pirat Romania. Dar entuziasmul iniţial s-a risipit rapid. Piraţii români au înţeles că acea cerinţă care impune colectarea a 25.000 semnături de susţinere contravine principiilor democraţiei, drepturilor omului şi chiar bunului simţ. Aşa că au luat hotărârea să ceară modificarea acestei legi la Curtea Constituţională a României, la CEDO, la Comisia de la Veneţia“, afirmă Claudiu Mărginean.

Primul pas a fost depunerea unei cereri de înregistrare la Tribunalul Bucureşti. Dosarul era complet, mai puţin listele cerute. În locul acestora s-a depus o Cerere de sesizare a Curţii Constituţionale privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din lege. Termenul a fost la 3 iunie, la Tribunalul Bucureşti.

Mărginean face o paralelă cu jocurile strategice din copilărie. „În vacanţele copilăriei de la Dileu Vechi din Mureş, când ploua jucam Moara. Aveam 9 boabe de fasole, iar vărul meu avea 9 boabe de cucuruz. Strategia era simplă: să deschizi cât mai multe mori pentru a-i măcina boabele adversarului. Dacă acesta reuşea să te blocheze, îţi mânca el boabele. Când m-am prezentat la Tribunalul Bucureşti, am dus cu mine strategia asta“, spune Claudiu Mărginean. A depus o cerere de neconstituţionalitate care avea două „mori“: una cu datele personale, care nu se mai judecase la CCR şi îl obliga pe judecător să o admită, şi una cu absurditatea cifrei de 25.000 de „membri fondatori“, care se mai judecase, dar nu în lumina argumentelor sale. „Cu una am mâncat boabele Tribunalului, apoi cu cealaltă am zdrobit măciuliile CCR“, descrie Mărginean.

Aşa a ieşit decizia referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea partidelor politice nr. 14/2003. „Realitatea este că judecătorii CCR au recunoscut argumentele aduse în faţa lor de către nişte Piraţi, ce-or mai fi şi ăştia… Crunta realitate este că motivarea deciziei de admitere a contestaţiei la Legea Partidelor este preluată din textul depus de PIRAT la Tribunalul Bucureşti. Aşa că, domnilor, care vă miraţi, mai bine vă «piraţi»! Asta înseamnă că ne pricepem şi vă atragem atenţia că ne pricepem tot mai mult, pe măsură ce ne implicăm“, este convins Mărginean (foto jos Arhiva personală).

Claudiu Mărginean (al treilea din stânga sus) - alături de alţi Piraţi Sursa foto Facebook Claudiu Mărginean

Piraţii vor să ia cu asalt politica aflată în derivă. Fondatorul Partidului Pirat din România spune că nu mai poate lăsa decizia asupra viitorului României pe „mâna unor neghiobi“. „Nu ne dorim funcţii, titluri şi privilegii. Candidăm pentru că aceasta este singura modalitate de a interveni în procesul decizional. Nu ştim câţi suntem şi nu ne interesează numărul cât ne interesează calitatea, iar calitatea este măsurată în acest caz de nivelul de implicare sinceră în determinarea de a deveni om politic, acţiune deloc simplă şi foarte complexă. Vom participa la alegeri, acesta este scopul asocierii în partide politice, dar indiferent de rezultatul acestora, vom continua să ne prezentăm în faţa instanţelor cu dorinţa de a corecta acele legi care nu respectă dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor“, arată Claudiu Mărginean.

Pe aceeaşi temă:

INTERVIU cu Maria Gheorghiu şi Leslie Hawke de la OvidiuRo. „Românii îi percep pe ţiganii săraci aşa cum îi percepeau americanii pe negri“

Ministerul Educaţiei, dat în judecată de Asociaţia Elevilor din Constanţa pe tema manualelor gratuite pentru clasele a XI-a şi a XII-a

Ce sancţiuni riscă cei care încalcă legea antifumat din martie. Un sfert din populaţia României fumează

Vocea „piraţilor“ români împotriva PRO TV: „Internetul este un mediu creat de utilizatori“

 


 


 


 

citeste totul despre: