Cum detectăm semnele alienării mintale la cei din anturaj. Specialiştii arată că suferinţa psihică este similară celei fizice
0Tulburarările psihice se manifestă prin semne evidente care pot fi observate din timp de către persoanele din anturajul celui afectat. Specialiştii consultaţi de „Adevărul“ explică ce măsuri trebuie luate pentru a minimaliza efectele nefaste.
Într-un prim-episod publicat pe adevărul.ro, specialiştii Clinicii de sănătate mintală Aliat din Constanţa au explicat care sunt primele semne ale unui dezechilibru nervos, cât de aproape este îmbolnăvirea mintală şi care sunt etapele acestei afecţiuni. Ei ne învaţă acum care sunt manifestările de tulburare psihică de care trebuie să ne temem atunci când le sesizăm la o persoană apropiată şi cum trebuie să reacţionăm faţă de o persoană care dă semne de îmbolnăvire.
„Aceste «manifestări de care ne temem», semne de alarmă, sunt evidente atât pentru persoana suferindă, cât şi pentru cei din jur. Există situaţii în care primul semnal vine chiar de la cel afectat, care cere în mod activ ajutor familiei, prietenilor, medicului de familie, specialiştilor în sănătate mintală. Acceptarea faptului că există o problemă şi manifestările de boală pot fi ignorate tocmai din cauza bolii.
În acest caz, cei apropiaţi vor acţiona primii, cerând ajutor pentru cel suferind, acesta nefiind capabil să discearnă nevoia de intervenţie terapeutică. Cel mai adesea, atât suferindul, cât şi anturajul restrâns sau chiar lărgit (colegi de muncă, vecini, familia îndepărtată) vor observa şi vor fi afectaţi de impactul tulburării mintale, înţelegând necesitatea accesării serviciilor de sănătate mintală“, arată cei doi specialişti ai clinicii Aliat, care au răspuns întrebărilor „Adevărul“, medicul specialist psihiatru Irina Radu Rădulescu şi psihologul clinician principal Mihaela Cişmilianu.
Ce facem?
Se întâmplă deseori ca o persoană apropiată să dea semne de alienare mintală. Prima preocupare a celor din jur trebuie să fie reacţia corectă faţă de boală şi de suferind. Dar care trebuie să fie această reacţie faţă de ea şi cum trebuie să abordăm acea persoană: să-i vorbim deschis cu toată seriozitatea sau să ignorăm starea ei sperând că minimalizarea o va ajuta să treacă mai uşor peste asta? Cât loc trebuie să-i lăsăm bolii în viaţa noastră?
„Este important ca cei din jur să se înarmeze de la început cu răbdare, mai ales atunci când îşi dau seama că cel apropiat are nevoie de ajutor specializat şi totuşi el nu acceptă încă acest lucru. Şi în acest caz accentul în discuţia cu cel în cauză nu trebuie să cadă pe «tu ai o problemă şi trebuie să o rezolvi», ci pe «noi avem o problemă, legată de faptul că tu faci aceste lucruri, şi asta mă afectează şi pe mine», de exemplu. Şi pornind de aici se poate propune accesarea serviciilor specializate.
Din experienţă, de multe ori o astfel de abordare dă roade. Cel suferind trebuie să ştie diagnosticul său. Însuşi felul în care se poziţionează faţă de acesta poate fi un lucru pe care poţi construi ulterior intervenţia psihoterapeutică. Cum altfel ne aşteptăm să adere la tratament, dacă nu ştie care este miza?
În ceea ce priveşte locul pe care ar trebui să-l lăsăm tulburării în viaţa noastră, aceasta ar trebui să ocupe un loc cât mai mic. Cu cât ocupă un loc mai mare, cu atât ne va fi mai greu să îi «dăm drumul», pentru că deja va face parte integrantă din noi şi nu renunţăm uşor la părţile care ne definesc.
De aceea, este greşită abordarea acelor familii al căror copil consumă droguri, de exemplu, şi care spun «trebuie să stea acasă până se vindecă şi să nu facă nimic decât să urmeze tratamentul şi apoi să îşi ia un serviciu sau să meargă la şcoală», omiţând faptul că tocmai a face aceste lucruri poate contribui decisiv la recuperarea sa“, afirmă cei doi specialişti de la Clinica de sănătate mintală Aliat din Constanţa.

Boala care dă peste cap toată familia
O afecţiune mintală îi afectează puternic şi pe cei din jurul suferindului, nu doar pe acesta. Să nu ne mai pese? Este imposibil. Dar cât ţine de bolnav să se „vindece“?
„Sunt două direcţii în care cei cu tulburări psihice îi afectează pe cei din jur: prin acţiuni directe asupra acestora, dar şi indirect, prin suferinţa pe care familiile o simt adesea în legătură cu persoana afectată, pentru ca toţi ne dorim ca cei dragi nouă să fie sănătoşi şi să ajungă să-şi împlinească visurile. Iar de multe ori suferinţa este în legatură şi cu neputinţa de a face mai mult decât fac pentru cei afectaţi, iar ei se simt vinovaţi din această cauză“, spun terapeuţii constănţeni.
În definiţia lor, o afecţiune mintală este o suferinţă resimţită de pacient, care are un impact invalidant pe care îl are asupra vieţii acestuia. „Nu este diferită de o suferinţă fizică. Trebuie să înţelegem că depresia (de exemplu) nu este «o stare proastă» din care «îţi revii dacă ai voinţă».
Debutul tulburărilor psihice poate varia în funcţie de tipul afecţiunii, dar mai ales de la un individ la altul. Tulburările psihotice debutează mai degrabă la vârsta de adult tânăr (graniţa dintre adolescenţă şi adult), pe când tulburările afective au tendinţa să debuteze mai târziu în viaţă (decada a 2-a, a 3-a de viaţă). Tulburările de personalitate vor debuta în adolescenţă cu solidificare pe parcursul vieţii.
Din păcate, în România lipsesc date statistice solide privind prevalenţa tulburărilor psihice. Indiferent că un episod este determinat de un stresor major, de un eveniment extern (deci este exogen) sau survine fără un declanşator aparent (endogen) trebuie diagnosticat şi tratat cu aceeaşi seriozitate şi consecvenţă“, menţionează medicul specialist psihiatru Irina Radu Rădulescu şi psihologul clinician principal Mihaela Cişmilianu.
Specialiştii de la Aliat recomandă două site-uri de unde cei interesaţi îţi pot lua mai multe informaţii despre principalele două mari diagnostice care afectează, în rimt crescând, populaţia: depresia şi schizofrenia. Pe site-urile dedicate www.depresiv.ro şi www.schizofrenie.ro De asemenea, informaţii şi suport al unei comunităti virtuale, aliaţi împotriva consumului nociv şi a dependenţelor de substanţe (cât şi alte tipuri de dependenţă), veţi găsi pe www.alcohelp.ro.
Medic psihiatru Irina Radu Rădulescu de la clinica Aliat Constanţa FOTO Aliat

Psiholog Mihaela Cişmilianu de la clinica Aliat Constanţa FOTO Aliat

Vă mai recomandăm