Cât de eficiente sunt campaniile antidrog pe litoral. „Sunt doar poze şi atât”
0
În fiecare sezon estival, Agenţia Naţională Antidrog derulează campanii şi proiecte de prevenire a consumului de alcool şi droguri pe litoralul românesc. Cu pliante, corturi instalate pe nisip, întâlniri cu tinerii, barmanii, patronii de cluburi şi restaurante, agenţia încearcă să prevină consumul de substanţe interzise.
Anul acestea, toate campaniile Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) sunt cuprinse într-un „Plan General de Măsuri pentru creşterea gradului de siguranţă al cetăţenilor şi asigurarea climatului de ordine publică pe timpul sezonului estival”.
ANA a transmis, la solicitarea Adevărul, că în această vară derulează pe litoral campaniile „Seif Parties” (informarea tinerilor care participă la diferite festivaluri de muzică), „Litoralul fără droguri 2022” ediţia XX (conştientizarea şi responsabilizarea tinerilor cu privire la consecinţele psihice, fizice şi juridice la care se expun în urma consumului de droguri), „Vacanţă în siguranţă, fără droguri” ediţia a VIII-a (informarea elevilor din taberele şcolare de pe litoral), „Vacanţă în siguranţă. Tu contezi cel mai mult”, ediţia a VII-a (conştientizarea riscurilor consumului de alcool şi droguri la preadolescenţi şi adolescenţi din centrele de plasament ale municipiului Constanţa ).
Toate aceste campanii ar trebui să prevină consumul de droguri sau alcool în rândul adolescenţilor care vin la mare. Conform unor date puse la dispoziţie de ANA, în judeţul Constanţa a crescut în fiecare an numărul de persoane trimise în judecată pentru trafic sau consum ilicit de droguri (Legea 143/2000): 119 persoane în anul 2018, 149 de persoane în anul 2019 şi 296 de persoane în anul 2020. Datele pentru anul 2021 nu sunt centralizate deocamdată.
Campanie antidrog pe litoral foto: ANA
„Sunt doar poze şi atât”
George Drăgan, preşedintele Asociaţiei Tomis Antidrog, spune că aceste campanii nu sunt eficiente. Şi asociaţia sa a împărţit diverse pliante pe plajă timp de două veri şi au constatat că rezultatul a fost zero.
„Să-mi arate mie ANA un ospătar sau barman care atunci când îţi aduce o bere îţi recomandă un consum responsabil şi te sfătuieşte să nu conduci sub influenţa alcoolului. În practică nu se întâmplă niciodată asta. Sunt doar poze şi atât”, spune George Drăgan.
El crede că această Agenţie ar trebui să treacă din subordinea Ministerului de Interne la cel al Sănătăţii, deoarece prevenţia, consilierea şi tratarea ţin de sănătate. „Consumatorii de droguri mi-au spus că nu merg la ANA deoarece aparţin de MAI”, spune George Drăgan.
În ceea ce priveşte consumul de droguri la festivalurile de muzică, de care litoralul nu va duce lipsă, preşedintele Asociaţiei Tomis Antidrog explică modul în care un dealer introduce substanţe interzise. „Dacă sunt dealer, am 20 de oameni într-un club şi fiecare poartă 20 de grame. Ei aşa fac, au o reţea întreagă la un festival. Tu prinzi unul, dar eu am zeci de oameni. Un festival asta înseamnă: încurajarea consumului de droguri. Acolo sunt multe reţele.”
Campanie antidrog pe litoral foto: ANA
Pedepse mai mari pentru consumatori
George Drăgan arată că există soluţii pentru diminuarea consumului şi traficului de droguri şi aminteşte de includerea în cadrul şcolii de şoferi a unor ore despre pericolul consumului de droguri şi alcool la volan şi în cadrul orelor de dirigenţie a unor cursuri despre riscurile la care te expui atunci când consumi droguri sau alcool.
Dar, cea mai importantă armă pe care statul o are împotriva acestui fenomen este legislaţia. O înăsprire a pedepselor va duce la descurajarea multor persoane să încerce consumul sau să devină traficanţi, explică preşedintele Asociaţiei Tomis Antidrog.
Chiar în această perioadă există un proiect de modificare a Legii 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri prin care se majorează pedepsele pentru cei care cultivă, produc, vând droguri la închisoare cuprinsă între 3 şi 10 ani. În acest moment, aceleaşi fapte sunt pedepsite cu închisoarea de la 2 la 7 ani. În cazul în care este vorba de droguri de mare risc, cel condamnat poate risca în viitor o pedeapsă cuprinsă între 7 şi 15 ani de închisoare, faţă de cea actuală cuprinsă între 5 şi 12 ani.
Şi pedepsele în cazul consumatorilor de droguri se vor înăspri dacă propunerea legislativă va trece şi de Camera deputaţilor, cameră decizională. Astfel, cei care cumpără sau deţin droguri pentru consum propriu, fără drept, vor fi pedepsiţi cu închisoarea de la 1 an la 5 ani. În momentul de faţă, aceleaşi fapte sunt pedepsite cu amendă penală sau cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.
În cazul în care deţii spre consum propriu droguri de mare risc, proiectul de lege prevede o pedeapsă majorată la 2-7 ani de închisoare faţă de 3 luni-3 ani cât este acum.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Traficanţi de droguri, prinşi în sudul litoralului. Capul reţelei are 24 de ani
Trafic de droguri la un festival de muzică din Mamaia. Zeci de dosare penale
Se încarcă comentariile...
