VIDEO Cel mai bogat bucătar din lume spune adevăruri crunte despre industria alimentară. Cum se ascunde moartea în farfurie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Declarat de Forbes, în 2012, cel mai bogat bucătar din lume, Jamie Oliver a fost premiat la conferinţele TED Talks pentru munca sa legată de conştientizarea oamenilor din lume despre pericolele care se ascund în farfurie. Oliver pledează pentru o educaţie a modului în care mâncăm, educaţie care să înceapă din şcoală şi să ajungă şi în supermarketuri.

Jamie Oliver îşi mărturisea una dintre dorinţele sale la primirea premiului TED Talks în 2010: „să influenţaţi familiile să gătească din nou, şi a permite oamenilor de peste tot să lupte împotriva obezităţii“. Şi, mai spune el, oamenii să îşi înveţe copiii ce şi cum să mănânce.

Faimosul bucătar îşi începe discursul, salvat într-un video pe youtube, într-un mod şocant.

„Trist, dar în următoarele 18 minute cât va ţine discursul meu patru americani vor muri din cauza hranei pe care o mănâncă. Numele meu este Jamie Oliver. Am 34 de ani. Sunt din Essex, Anglia şi în ultimii şapte ani am muncit necontenit să salvez vieţi cum ştiu eu mai bine. Nu sunt medic. Sunt bucătar. (...) Cred cu adevărat că puterea alimentaţiei are un rol primordial în casele noastre ce ne leagă de cele mai frumoase momente ale vieţii. Trăim o dezastruoasă, dezastruoasă realitate acum. (...) Noi, adulţii din ultimele patru generaţii, le-am dat copiilor noştri destinul unei vieţi mai scurte decât a părinţilor lor“, a spus Jamie Oliver în videoclipul pe youtube, tradus în română de Cătălin Petru şi corectat de Ştefan Liute.

Oliver vorbeşte apoi despre statistici care arată că bolile cauzate de alimentaţie au rate cea mai crescută în SUA, dar că aceeaşi problemă există şi în ţări precum Anglia, Mexic, Australia, Germania, India, China. Jamie Oliver considera, în 2010, că e nevoie de o revoluţie alimentară. Ca să-şi întărească ideea a oferit publicului câteva exemple tragice: a arătat imagini cu o adolescentă de 16 ani, Brittany, care mai are de trăit 6 ani din cauza hranei pe care a mâncat-o şi cu un băiat de 12 ani, care cântărea 160 de kilograme.

„Brittany este a treia generaţie de americani. Nu a crescut într-un mediu alimentar în care să fie învăţată să gătească acasă sau la şcoală, de mama ei, sau de mama mamei ei. (...) Justin are 12 ani. Are aproape 160 de kilograme. El e afectat fără să vrea, pentru numele lui Dumnezeu“, spune bucătarul englez.

Triunghiul morţii din farfurie

În proiectul alimentar pe care l-a pus în aplicare în SUA vorbeşte despre cum stilul de viaţă modern ne-a schimbat obiceiurile alimentare şi despre nevoia acută de o educaţie alimentară, atât la copii, cât şi la adulţi. Mai povesteşte celor de la TED cum, în urmă cu vreo trei decenii, mare parte din mâncarea pe care oamenii (n. r. - se referă la americani şi la cei unde obezitatea înregistrează rate galopante) o consumau era din împrejurimi şi era proaspătă faţă de cum e acum: majoritatea procesată şi plină de tot felul de aditivi, ingrediente suplimentare.

În opinia lui Oliver, alimentaţia e asemeni unui triunghi, cu toate cele trei laturi egale ca importanţă: familia/acasă, şcoala şi comunitatea, locul unde ne facem cumpărăturile, trăim, muncim şi socializăm (main street).

„Marea problemă cu familia/casa e că obişnuia să fie locul unde se transmiteau mai departe obiceiurile alimentare, lucruri care ne-au clădit societatea. (...) Acum, realitatea este că mâncarea ce-o primesc copiii voştri zilnic este de tip fast-food, foarte procesată, nu este suficientă hrană proaspătă, aproape deloc“, atrage atenţia Jamie Oliver.

În proiectul său a mers în şcoli şi i-a pus pe cei mici să recunoască legumele. Nu au ştiut. Oliver crede că atâta timp cât nu le cunosc, nu le mănâncă, dar că asta se poate rezolva în doar două lecţii la şcoală.

„Cartofii prăjiţi sunt consideraţi o legumă. Pizza pentru micul dejun. Nici măcar nu primesc veselă. Cuţite şi furculiţe? Nu, sunt prea periculoase. Ei au foarfeci în sala de clasă dar cuţite şi furculiţe, nu. Şi din punctul meu de vedere, dacă nu ai tacâmuri în şcoală, de fapt susţii, de la nivel de stat, mâncarea fast-food. (...) Trebuie să începem să ne învăţăm copiii despre hrană, în şcoli. (...) În aceste condiţii, e foarte important ca fiecare copil american să părăsească şcoala ştiind să gătească 10 reţete care îi vor salva viaţa. Deprinderi pe viaţă. Asta înseamnă că pot fi studenţi, sau tineri părinţi, şi să fie în stare să construiască, experimenteze în jurul noţiunilor elementare ale gătitului, indiferent de ce recesiune va fi să fie. Dacă ştii să găteşti te vei descurca cu banii şi în recesiune. Dacă ştii să găteşti, timpul nu contează“, spune bucătarul.

Cu ce ne sunt datoare supermarketurile

Cel mai bogat bucătar din lume, declarat de Forbes în 2012, consideră că supermarketurile sunt datoare clienţilor cu persoane care să îi sfătuiască pe oameni ce alimente să cumpere. Oliver îi numeşte „ambasadori alimentari“.

„Trebuie să ne ajute când facem cumpărături. Trebuie să ne înveţe să gătim mâncăruri rapide, gustoase, în funcţie de sezon pentru oamenii ocupaţi. Lucrul acesta nu este scump. În câteva locuri deja e realizat. Şi trebuie făcut peste tot în America cât mai curând şi rapid. Marile branduri, ştiţi, brandurile alimentare, trebuie să pună educaţia alimentară în centrul afacerii lor. Ştiu, uşor de zis, greu de făcut. Acesta este viitorul, şi e singura variantă. Fast food-ul. Industria fast-food ştiţi, e foarte competitivă. Am văzut o mulţime de documente secrete şi acorduri de-ale restaurantelor fast-food. Ştiu ce fac ele. De fapt ne-au învăţat cu cu aceste doze de zahăr, sare şi grăsime şi x, y şi z. Şi toată lumea le iubeşte. Corect? Deci şi ei vor fi parte din soluţie. Dar trebuie să facem guvernele să muncească alături de furnizorii industriei fast-food şi industria restaurantelor. Pentru ca peste cinci, şase, sau şapte ani să ne dezveţe de marile cantităţi de grăsimi, zahăr şi toate celelalte ingrediente non-alimentare“, spune Jamie Oliver.

În opinia sa, familia joacă un rol vital. Ea trebuie să înceapă să transmită gătitul din nou din generaţie în generaţie.

„Transmiteţi-l ca pe o filozofie. (...) Cel mai important este să-i faci pe oameni să realizeze că fiecare efort individual contribuie cu ceva“, încheie acesta.

Mai puteţi citi:

Desertul-elixir al toamnei: prăjiturile cu dovleac, leacul natural care te fereşte de îmbătrânire

Obiceiurile alimentare ale angajaţilor români. Câţi bani şi cât timp alocă un român pentru masa de prânz la birou şi ce alimente alege
 

Regimul alimentar, principalul vinovat pentru apariţia obezităţii

Cluj-Napoca

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite