Mănăstirea Nicula: cum a ajuns să fie declarată loc de pelerinaj de un Papă
0Sâmbătă, 15 august, creştinii sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului şi mii de oameni sunt aşteptaţi, şi în acest an, la mănăstirea Nicula din judeţul Cluj. Pelerinajul de aici are deja o tradiţie şi este considerat cel mai mare pelerinaj ortodox din Transilvania.
De ani buni, mănăstirea ortodoxă Nicula din Transilvania este un loc de pelerinaj unde vin, din toate colţurile ţării, oameni să se roage pentru mai bine la icoana Maicii Domnului. Despre aceasta se spune că ar fi făcătoare de minuni şi că ar fi lăcrimat aproape o lună în secolul al XVII-lea, între 15 februarie şi 12 martie 1699, iar unii vorbesc şi azi de minunile pe care aceasta le-ar fi săvârşit.
Icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Nicula
„Printre minunile despre care am aflat de la stareţul mănăstirii se numără cea a unei fetiţe din Cluj. Copila avea la încheietura mâinii o umflătură, care n-a dispărut nici după numeroase intervenţii chirurgicale. În 1993, împreună cu părinţii, a mers la Mănăstirea Nicula şi a atins icoana făcătoare de minuni cu mâna bolnavă. Stareţul, care a văzut miracolul, povesteşte cum, dintr-odată, umflătura a dispărut şi fata s-a vindecat”, scrie lumeamisterelor.com, unde apar şi alte exemple similare.
Pregătirile la Mănăstirea Nicula au început deja, spune purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, preotul Bogdan Ivanov. ”La Mănăstirea Nicula vor fi făcute, ca şi în anii trecuţi, circa 20.000 de sarmale pentru pelerini. Ei vor primi şi cozonac”, adaugă acesta.
Povestea Mănăstirii Nicula
Potrivit site-ului Mănăstirii Nicula, prima mărturie a existenţei acestui lăcaş este legată de prezenţa unei biserici de lemn, stil maramureşan, cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1552.
”Începând cu 15 februarie 1699, Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului. Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în anul 1681, avea să plângă timp de 26 de zile, ca o prevestire a tristelor evenimente ce vor avea loc în jurul anului 1700, atât pentru viaţa monahală, cât mai ales pentru întreaga ortodoxie românească din Transilvania. Din acest moment Maica Domnului va deveni nădejdea izbăvirii din robie, boli şi nevoi, credincioşii obişnuindu-se a veni în pelerinaj, an de an, pe jos, cu prapuri, cântând: „Am venit Măicuţă să ne mai vedem, să-ţi spunem necazul care-l mai avem!””, se mai arată pe acelaşi site.
După momentul în care icoana ar fi lăcrămat s-a construit bisericuţa de lemn de la Nicula (1700-1712), unde a fost depusă, iar ulterior, mutată în biserica de zid de la Mănăstirea Nicula, a cărui construcţie a fost terminată între anii 1875-1879, se precizează pe site-ului Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
”Mihail Pavel (1873-1879), cel de-al treilea episcop de Gherla, a finalizat biserica de zid a Mănăstirii Nicula (1875-1879), unde a fost depusă spre cinstire icoana făcătoare de minuni a Maicii Sfinte. După lăcrimarea acestei icoane din parohia Nicula, la cererea autorităţii imperiale de la Viena s-a construit bisericuţa de lemn de la Nicula (1700-1712), în care a fost aşezată mai întâi spre venerare. Astfel a început tradiţia pelerinajelor anuale, acest loc devenind de-a lungul timpului un important centru de pelerinaj dedicat Preasfintei Fecioare Maria. Nicula a fost declarat loc de pelerinaj cu indulgenţă plenară prin documentul dat de către Sf. Părinte Clemente al XIII-lea în anul 1767 şi confirmat de Papa Pius al XI-lea în anul 1928”, se arată pe acelaşi site.
Imagini de la pelerinajul din 2014, AICI.
Imagini de la pelerinajul din 2013, AICI şi AICI.
Imagini de la pelerinajul din 2012, AICI.
Imagini de la pelerinajul de acum 66 de ani, AICI.
Mai puteţi citi:
Nicula şi poveştile ei. Două Mării, mamă şi fiică, pelerine de-o viaţă, cer Fecioarei Maria un prunc
FOTO Nicula lui Bartolomeu Anania. Povestea casei unde fostul mitropolit a terminat de tradus Biblia
Paşte la mănăstirea Nicula, cel mai cunoscut loc de pelerinaj din Transilvania
Se încarcă comentariile...
