Ce spune presupusul torţionar de la Turda, Teodor Sârbu: „Nu am omorât pe nimeni“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Teodor Sârbu are 90 de ani   FOTO: Florina Pop
Teodor Sârbu are 90 de ani   FOTO: Florina Pop

Unul dintre oamenii care sunt suspectaţi de crime şi abuzuri în timpul regimului comunist şi care au fost anunţaţi miercuri, 11 februarie, într-o conferinţă de presă de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este Teodor Sârbu din loclaitatea clujeană Turda.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a anunţat miercuri, 11 februarie, trei nume de presupuşi torţionari: Refic Fizula, Neculai Tilici şi Teodor Sârbu (90 de ani). Instituţia a cerut Parchetului (Bucureşti şi Cluj) începerea urmăririi penale a celor trei pe care îi acuză de crime şi abuzuri în perioada comunistă.

Preşedintele executiv al Institutului de IICCMER, teologul clujean Radu Preda, a declarat, tot azi, că este prima dată când instituţia pe care o conduce prezintă un pachet de trei nume, însă doar doi dintre cei trei torţionari se regăsesc în lista iniţială de 35 de persoane, prezentată de IICCMER.

Totodată, IICCMER a făcut public alte 12 nume din lista celor 35 de persoane cercetate, în cazul cărora se suspendă investigaţiile din lipsă de probe. (LISTĂ 12 NUME)

Cine este Teodor Sârbu

„Nu am omorât pe nimeni“, a spus, miercuri, 11 februarie, Teodor Sârbu, din pragul uşii sale întredeschise din Turda.

IICCMER spune, într-un comunicat, că Teodor Sârbu este originar dintr-o familie modestă de ţărani, a parcurs timp de 7 ani ciclurile Şcolii primare şi gimnaziale, după care a urmat o Şcoală profesională. A fost apoi angajat ca muncitor la Fabrica de Ciment din Turda, de unde a fost încorporat în armată pentru satisfacerea stagiului militar. Acesta l-a efectuat la o unitate de aviaţie de lângă oraşul Turda, eliberându-se cu gradul de sergent.

După a fost căutat de Securitate ca să lucreze pentru ei. A acceptat acest lucru şi, în decembrie 1949, a fost încadrat cu gradul de plutonier la Serviciul Judeţean a Securităţii Poporului Turda. Aici a lucrat o scurtă perioadă de timp în cadrul Biroului II Contrasabotaj, apoi a funcţionat la Biroul I Informaţii. La cererea sa, în 1956, având atunci gradul de locotenent, a fost trecut în rezervă. După ce a părăsit structurile Securităţii, a fost încadrat în muncă la Fabrica de Ciment din Turda unde a funcţionat până la pensionare.

În urma unor cercetărilor celor de la Institut s-a aflat că în perioada în care Teodor Sârbu a îndeplinit funcţii de execuţie în cadrul Serviciului Judeţean a Securităţii Poporului din Turda şi a participat la mai multe arestări de persoane. Teodor Sârbu a fost implicat şi în anumite misiuni care au dus la executarea prin împuşcare a unor arestaţi.

teodor sarbu

Teodor Sârbu, în pragul uşii sale din Turda FOTO: Florina Pop

„Conform datelor IICCMER, Sârbu Teodor a participat la împuşcarea numitului Lăluţ Remus în localitatea Orosia, jud. Mureş, dar există probe şi că ar fi fost implicat în împuşcarea lui Bihoreanu Viorel în localitatea Papiu Ilarian din jud. Mureş. Crimele au fost săvârşite în noaptea de 2 spre 3 august 1950, iar la înfăptuirea lor au participat mai multe cadre operative de la S.J.S.P. Turda. Ambele victime au fost ţărani care aveau o stare materială bună, fiind consideraţi de autorităţile comuniste drept chiaburi. Prin atitudinile manifestate împotriva regimului şi influenţa pe care o aveau asupra consătenilor din comunităţile lor, ambii s-au opus procesului de colectivizare şi de înfiinţare a Gospodăriilor Agricole Colective. Acesta a fost şi motivul principal care a dus la arestarea celor două persoane şi la anchetarea lor timp de mai multe zile la sediul Securităţii din Turda. De aici, fiecare a fost transportat cu un mijloc auto până în apropierea localităţilor de domiciliu unde au fost executaţi prin împuşcare, cadavrele fiind apoi îngropate în acelaşi loc.

Ordinul pentru execuţia celor două persoane a fost dat de către colonelul Mihai Patriciu, care atunci avea funcţia de şef al Direcţiei Regionale a Securităţii Poporului Cluj. Acest ordin a fost transmis pe cale ierarhică maiorului Mihai Kovacs , şeful S.J.S.P. Turda, care, prin personalul aflat în subordinea sa directă, a organizat transpunerea în practică a acestei dispoziţii. Este posibil ca Sârbu Teodor să fi participat şi la alte execuţii de acest fel, care au fost înfăptuite în acea perioadă de către unele cadre angajate la Securitatea judeţului şi apoi a raionului Turda“, se arată în comunicatul IICCMER.

Victimele lui Teodor Sârbu:

LĂLUŢ REMUS.  S-a născut la 4 martie 1908 în com. Bogata, jud. Mureş, ca fiul lui (?) şi Elena.
Numele tatălui nu este cunoscut, nefiind consemnat nici în actele oficiale de stare civilă. A fost căsătorit cu Botezan Aurelia din satul Orosia, com. Cuci, jud. Mureş, familia stabilindu-se cu domiciliul în această localitate. Împreună au avut o singură fiică, Cornelia, care în prezent trăieşte. Soţia sa, Aurelia, a decedat în anul 1983.

BIHOREANU VIOREL. S-a născut la 3 mai 1896 în satul Petrilaca, com. Cuci, jud. Mureş, ca fiul
lui Alexandru şi Aurelia. A fost căsătorit cu Victoria Moldovan din comuna Bandu de Câmpie, având împreună o singură fiică, Augusta (căsătorită Voiniceni), care a decedat în 30 noiembrie 2008. Reşedinţa familiei a fost în localitatea Papiu Ilarian din judeţul Mureş.

Despre fostul sublocotenent de Securitate, istoricul Marius Oprea spunea, în septembrie 2009, că Teodor Sârbu era „ucenic de ucigaş”, fiind experimentat în mecanismele de arest şi de execuţie ale celor care se împotriveau regimului şi învăţându-i pe alţii cum să acţioneze. „Era ucenicul regimului. Înainte de a fi recrutat în rândul Securităţii, era turnător al colegilor din fabrică”, afirma, atunci, Oprea, preşedintele IICCMER.

Mai puteţi citi:

Cine sunt Refic Fizula, Neculai Tilici şi Teodor Sârbu, presupuşii torţionari pentru care IICCMER cere urmărirea penală

Teodor Sârbu, ucigaşul de chiaburi

„Cap de cal“, una dintre cele mai crude femei-torţionar din ţară: tortura bărbaţii cu creionul în zona testiculelor până leşinau de durere

Torţionarul Clujului: Mihai Patriciu. A scăpat ca prin minune de „ghilotina" lui Stalin, graţie „blândeţei“ lui Gheorghe Gheorghiu-Dej

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite