Teodor Sârbu, ucigaşul de chiaburi

Teodor Sârbu, ucigaşul de chiaburi

La mai bine de o jumătate de secol, pe numele torţionarului va fi depusă o plângere penală la Parchetul Militar pentru crime împotriva umanităţii. Teodor Sârbu este unul dintre foştii ucigaşi ai Securităţii din Turda rămaşi încă în viaţă. La 83 de ani, bătrânul trăieşte liniştit, dintr-o pensie bună, plătită de urmaşii celor pe care i-a ucis cu sânge rece.

Citiţi şi:

• Ucigaşul de chiaburi, uitat de rudele victimelor
• De ziua „Tovarăşei“, omagii cu cerneală roşie
• Ambasadorul României în Portugalia, turnător dovedit

Îşi duc viaţa cu mâinile mânjite de crime săvârşite cu sânge rece. Sub faţada bătrâneţii, cer clemenţă şi doresc amnezia societăţii. Foşti securişti, rămaşi în viaţă, au tăria să povestească şi astăzi despre apusul regim comunist şi să-l considere unul „bun, în care s-a construit la bunăstarea poporului”. În Turda încă mai trăiesc cinci foşti torţionari securişti care au comis crime odioase împotriva umanităţii. Teodor Sârbu este unul dintre ei.

Când îl vezi prima dată pe Teodor Sârbu, mai că îţi rămâne pe faţă o urmă de compasiune. Din spatele uşii scorojite apare un bătrân de 83 de ani care abia îşi târăşte picioarele din casa ce duhneşte a mucegai. Faţa gălbejită şi aparatul auditiv din urechea dreaptă sunt semne ale anilor ce-au trecut peste el.

Te uiţi în ochii lui şi cauţi o dovadă că acest bătrân a tras cu puşca în oameni nevinovaţi fără să clipească. Prima tresărire o are când aude cuvântul „Securitate”, şi se grăbeşte să se retragă în cochilia comodă ce şi-a construit-o de-a lungul anilor.

Recrutat de la fabrica de ciment

Teodor Sârbu este unul dintre foştii angajaţi ai Serviciului Judeţean al Securităţii Poporului Turda, rămas încă în viaţă. Ascuns într-o casă naţionalizată de pe strada Mihai Eminescu, chiar în curtea fostei sinagogi a oraşului, bătrânul duce o viaţă liniştită, din pensia de 1.000 de lei pe lună. Ca majoritatea securiştilor, a fost recrutat de la Fabrica de Ciment din Turda.

Bătrânul povesteşte despre acele vremuri cu o incoerenţă voită, sărind de la o perioadă la alta şi evitând orice fel de detaliu despre rolul pe care îl avea ca angajat al poliţiei politice a statului. „Am lucrat în fabrică din 1940 până în 1985, cu nişte repaosuri. Am început ca mecanic la centrala de forţă. Am fost în două rânduri şi preşedinte de sindicat”, îşi aminteşte acesta.

A participat la două execuţii

La fel cum singur mărturiseşte, a intrat în Securitate în 1949, ca sublocotenent. Timp de şase ani, a participat la zeci, chiar sute de arestări, în special în zona Luduşului.

Există rapoarte ale Securităţii din perioada respectivă, dar şi mărturii ale foştilor colegi, potrivit cărora Teodor Sârbu a participat la o execuţie, fiind unul dintre trăgători. Este vorba despre uciderea „chiaburului“ Lăluţ Remus, din comuna Cuci, satul Orosia (judeţul Mureş).

„Lăluţ Remus a fost împuşcat la 3 august 1950. Chiaburul era un om respectat în sat şi se opunea comuniştilor. A fost împuşcat în cap, noaptea, iar trupul i-a fost găsit a doua zi într-un şanţ de către săteni”, spune Gheorghe Petrov, cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR).

O altă crimă a comunismului în care este implicat numele său este uciderea lui Viorel Bihoreanu, împuşcat la 2 august 1950, în localitatea Papiu Ilarian, situată la 18 kilometri distanţă de oraşul mureşean Luduş.

„Era ucenicul regimului“

La auzul acestor nume, Teodor Sârbu este vizibil răscolit, dar, cu o voce seacă, spune că nu se poate concentra şi că nu îşi aminteşte nimic. „Nu mă întrebaţi de lucruri din astea, nu mă pot concentra”, spune bătrânul.

Imediat se scuză, spunând că nu doreşte să intre în detalii. Totuşi, înainte de a intra în cămăruţa întunecată, mărturiseşte că a făcut poliţie politică, acest lucru fiind ceva „la ordinea zilei”. „Nu am participat la nicio arestare. Ştiam că se fac şi că sunt omorâţi oameni. Nu se vorbea despre asta, se ţinea la secret”, mai spune Teodor Sârbu.

Despre fostul sublocotenent de Securitate, istoricul Marius Oprea spune că era „ucenic de ucigaş”, fiind experimentat în mecanismele de arest şi de execuţie ale celor care se împotriveau regimului şi învăţându-i pe alţii cum să acţioneze. „Era ucenicul regimului. Înainte de a fi recrutat în rândul Securităţii, era turnător al colegilor din fabrică”, spune Oprea, preşedintele IICCR.

Din documentele institutului mai reiese că Teodor Sârbu făcea parte dintr-un grup de şase securişti care primeau ordine directe de la maiorul Mihail Covaci, pe atunci şeful Serviciului de Securitate din Turda. Aceştia erau trimişi noaptea cu duba la arestări, şi dacă nu erau executate pe loc, victimele erau duse în arestul securităţii din Turda sau la puşcăria din cadrul tribunalului.

Partizan căutat în Munţii Apuseni

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR) a descoperit ieri rămăşiţele unui alt luptător anticomunist ucis în Munţii Apuseni. Este vorba despre Nicolae Selagea, împuşcat de Securitate la data de 2 septembrie 1950, în satul Dealul Capsei, din judeţul Alba.

IICCR este la a doua căutare în Apuseni în doar o săptămână 

Nicolae Selagea s-a născut la data de 12 februarie 1908, era căsătorit şi avea cinci copii. A fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc şi membru al organizaţiei anticomuniste Frontul Apărării Naţionale - Corpul de Haiduci. Pentru convingerile sale politice, a fost urmărit de Securitate încă din anul 1948.

„În urma unei trădări, Nicolae Selagea a fost surprins şi blocat într-o şură, iar în schimbul de focuri care a urmat cu cadrele de Securitate, acesta a fost rănit la un picior de către locotenentul Octavian Vociu. Deşi rănit, a fost imediat împuşcat mortal“, se arată într-un comunicat al IICCR.

Mormântul său nu a fost marcat niciodată cu o cruce.

Plângere penală după 59 de ani

După 59 de ani de la execuţiile la care a participar Sârbu, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului va face un prim pas în căutarea dreptăţii.

Acuzat de crime

Pe baza dovezilor, a notelor informative şi a declaraţiilor altor securişti, institutul va înainta o plângere penală Parchetului Militar pe numele fostului sublocotenent de securitate Teodor Sârbu, pentru crime împotriva umanităţii, ne-a declarat cercetătorul Gheorghe Petrov. Acuzaţia este imprescriptibilă, adică cel vinovat poate fi tras la răspundere oricând.