Top trei ceaiuri-medicament, adevărate vaccinuri antigripale. În câte zile tratează răceala şi de ce nu trebuie băute fierbinţi

Top trei ceaiuri-medicament, adevărate vaccinuri antigripale. În câte zile tratează răceala şi de ce nu trebuie băute fierbinţi

Ceaiul de măceşe stimulează imunitatea

Remedii naturale şi sănătoase, ceaiurile din plante pot veni de hac răcelilor, reuşind să alunge stările de rău. La îndemâna oricui, înainte de a ajunge la medic, o băutură călduţă din plante face minune la febră şi tuse. Antiseptice şi diuretice, acestea ajută în tratamentele împotriva afecţiunilor sezonului rece.

Medicii spun că trebuie băute cel puţin 5 zile şi trebuie să avem mare grijă să nu fie fierbinţi, ci călduţe deoarece irită şi mai mult zonele inflamate de răceală! Măceşele sunt recomandate pentru că au un conţinut foarte bogat în vitamina C, vitamina A, P, K, B1 şi B2, zaharuri, acid citric, fier, mangan, fosfor, zinc, potasiu, magneziu, sulf, seleniu şi antoxidanţi, iar trei-patru căni de ceai sunt ideale în perioada virozelor.

“În primul rând, măceşele stimulează imunitatea având un puternic rol regenerant, antiinflamator, cicatrizant, asigură o funcţionare bună a organelor interne, a sistemului cardiovascular şi au efect antidiabetic. În plus, măceşele combat astenia, reglează metabolismul şi este indicat consumul de măceşe încă de la vârste foarte fragede”, spune dr Daniela Stan, medic de familie.

Răcelile, faringitele, laringitele, astmul bronşic, virozele şi pneumonia sunt tratate cu succes prin cura de măceşe, iar în sezonul de iarnă se poate asocia acestei cure şi mierea, cătina şi propolisul.

Atenţionări speciale

Specialiştii spun că, deşi nu au contraindicaţii majore, trebuie să fim foarte atenţi când începem cura cu măceşe, deoarece ceaiul nu este tolerat de oricine. Trebuie cerut obligatoriu sfatul medicului, înainte de a începe cura. De asemenea, trebuie să fim foarte atenţi şi la vasele pe care le folosim la prepararea ceaiului.

Măceşele nu au contraindicaţii majore, însă cu toate acestea, ceaiul de măceşe nu este agreat de oricine. Ceaiul de măceşe poate fi consumat prin adăugarea mierii în compoziţie sau a scorţişoarei, care îi sporesc eficienţa în cazul răcelilor. De asemenea, vasele de metal descompun conţinutul de vitamina C astfel încât pentru preparatele ce conţin măceşe este indicată folosirea vaselor smălţuite. În plus, pulpa şi ceaiul de măceşe nu au contraindicaţii, dar seminţele, mai ales perişorii prezenţi pe seminţe irită aparatul digestiv şi pe cel respirator. Se recomandă evitarea seminţelor de măceşe în cazul bolnavilor alergici sau a celor ce suferă de astm bronşic”, a precizat medicul.
 

Busuiocul vitaminizează şi energizează

Busuiocul se recomandă în timpul virozelor, pentru că vitaminizează şi energizează. Datorită calităţilor sale antimicrobiene şi antiseptice, se foloseşte în mai multe afecţiuni: de la gripă şi răceală la bronşite, ulcere gastrice, infecţii urinare, nevralgii.


Datorită proprietăţilor sale, planta are un efect antioxidant, antiviral şi antimicrobian. Busuiocul este o sursă importantă de calciu, vitamina A, vitamina B6, vitamina C, dar şi o importantă sursă de minerale cum ar fi fier, potasiu, magneziu şi fosfor.

“Este de asemenea, bine de ştiut că planta de busuioc conţine şi anumite substanţe importante, cum ar fi taninul, substanţă ce conferă busuiocului proprietăţi antiseptice şi antispasmodice, orientina şi vicenina, substanţe active care protejează celulele organismului de efectele negative ale radiaţiilor ultraviolete, flavonoide şi compuşi volatili, care au efecte antiinflamatoare puternice”, spun medicii.

Infuzia preparată din frunze proaspete de busuioc ajută la tratarea infecţiilor urinare, durerilor de cap sau a gripei. Planta face minuni şi când vine vorba despre crampele abdominale.
 

Cătina grăbeşte vindecarea

Considerată unul dintre cei mai puternici biostimulatori ai imunităţii, cătina este recomandat mai ales în sezonul rece. Ceaiul de cătină previne îmbolnăvirea de răceală şi gripă, iar la nevoie grăbeşte vindecarea. Pentru calităţile sale extraordinare, ajutând atât la vindecarea unor afecţiuni deja existente, dar şi la prevenirea multor boli, cătina a fost numită “ginsengul românesc”. Fructele mici şi acrişoare conţin cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decât măceşul şi de zece ori mai mult decât citricele.


Specialiştii spun că aceasta poate fi şi cel mai bun vaccin antigripal. Fructele de cătină sunt cele mai bogate în vitamina C naturală, precum şi în vitamina E, vitamina A, K, F, P, complexul de vitamine B, proteine, calciu, magneziu, fier, sodiu, potasiu, betacaroten, ulei, celuloză.

Nu vă trataţi după "ureche"!

Chiar dacă este miraculoasă, specialiştii ne sfătuiesc să cerem sfatul medicului atunci când dorim să urmăm o cură de cătina. Rezultatele unui astfel de tratament nu vor întârzia să apară, organismul va fi vitaminizat şi revigorat foarte repede, iar sistemul imunitar va fi puternic stimulat. Cătina este foarte indicată în stimularea sistemului imunitar, în tratarea răcelilor, gripei, infecţiilor. Pentru tratarea hepatitei şi a cirozei, sucul de cătină precum şi decoctul de cătină sunt excelente. În caz de răceli, gripe, pneumonii, se consumă sirop de cătină pe stomacul gol sau se face o cură de cătină cu miere, grăbind astfel vindecarea.
 

Vă recomandăm şi:

Cele mai sănătoase fructe uscate: stafidele, un veritabil antioxidant, ne scapă de oboseală, tratează anemia şi întăresc oasele

Beneficiile şi riscurile smochinelor, fructul regilor, care previne cancerul - recomandările medicilor

Oţetul de mere, ingredientul-medicament din bucătărie. Tratează durerea de cap şi scade colesterolul. Ce alte minuni face - explicaţia specialiştilor

Aloe Vera, elixirul tinereţii, cu 240 de substanţe active. Hrana vie care luptă cu cancerul şi purifică organismul

Planta care ne scuteşte de cardiolog. Cum se poate transforma păducelul din aliat fidel în duşman feroce al inimii bolnave

citeste totul despre: