Secretele Drumului Romanilor din Munţii Bârgăului. Ce frumuseţi dezvăluie vechiul drum pietruit

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cunoscuţi mai ales datorită prezenţei în cel mai popular roman al tuturor timpurilor, „Dracula”, Munţii Bârgăului ne surprind cu peisaje de vis, păduri dese şi un drum şerpuit ce intră şi el în topul ceor mai spectaculoase drumuri din România. Munţii Bârgăului mai ascund însă un drum ce ar data de pe vremea romanilor, numai bun de luat la pas.

După un drum cu maşina de jumătate de oră din Bistriţa, timp în care ne obişnuim cu aerul curat oferit de Munţii Bârgăului şi cu DN17 şi E58, care se şerpuiesc oferind nişte peisaje cu totul deosebite ce pot fi admirate chiar de pe şosea ajungem la destinaţie şi anume în Tiha Bârgăului.

Ferit de ochii curioşilor şi semnalizat doar printr-un banal indicator, Drumul Romanilor ne aşteaptă să îi descoperim secretele, necunoscute în totalitate nici măcar de istorici. Cu toate acestea, toţi locuitorii din zonă îl cunosc sub numele de „Drumul Romanilor”, împrumutat de la cei care l-ar fi construit.

Potrivit geografului Ioan Bâca, un împătimit al drumeţiilor care a bătut la pas toţi munţii judeţului, din perspectivă istorică, „Drumul Romanilor este un drum vechi, pietruit, a cărui origine clară nu a fost stabilită încă de arheologi, fiind astfel considerat fie antic, fie medieval, fie grăniceresc. (...) În ceea ce priveşte originea romană, drumul se aseamănă într-adevăr cu un artefact roman, adică este acoperit cu piatră, are lăţimea corespunzătoare, este însoţit de rigola de scurgere a apelor de ploaie, prezintă borduri, trotuare şi urmeazătoate regulile topografice ale amplasării drumurilor romane.

Întrebarea care se pune este de ce l-au construit romanii aici? Dacă luăm în considerare faptul că graniţa Imperiului Roman în sectorul Daciei se situa în nordul ţării şi cobora spre Nistru, atunci acesta ar putea fi un posibil drum spre teritoriile federate (Moldova Mare) din estul provinciei.”

image

Şerpuitul E58 care ne poartă spre Drumul Romanilor ne oferă şi el nişte peisaje de vis (Foto: Bianca Sara )


Drumul Romanilor are o lungime de 13 kilometri, porneşte din drumul european E 58 şi revine pe acelaşi drum în Pasul Tihuţa. Traseul poate fi străbătut atât în drumeţie, cât şi pe două roţi, fiind parcurs în doar câteva ore. Gradul de dificultate este uşor spre mediu, oscilând între pante reduse şi unele cu valori mari. Potrivit lui Ioan Bâca se porneşte de la 450 de metri şi se ajunge la 1200 de metri, la ieşirea în Pasul Tihuţa.

Drumul este pavat cu un strat de piatră, care, se pare, provine tocmai din masivele din preajmă: Zimbroaia, Frumuşaua şi Măgura Calului. Stratul de piatră însă nu poate fi regăsit pe toată lungimea drumului, fiind distrus în mai multe locuri de eroziune, dar şi oamenii din zonă, care încă îl utilizează pentru a transporta buşteni.

image

În unele locuri se mai vede stratul de piatră, în timp ce în alte zone drumul este distrus de intervenţia umană (Foto: www.facebook.com/cuminti)

„Drumul Romanilor se desfăşoară în cea mai mare parte pe suprafeţe care oferă vizibilitate foarte bună asupra peisajului. Astfel, plecând în drumeţie dinspre Măgura Calului vom străbate fâneţe şi păşuni înmiresmate, ne vom strecura pe la poala pădurilor şi vom admira de jur împrejur culmile din bazinul superior al râului Ilva, masivele Frumuşaua şi Tăşuleasa, masivul Bistricior, Valea Iliuţa Bozghii şi Defileul Bârgăului, culmea Ciosa-Păltineasa-Măgura Neagră, precum şi citadela îndepărtată a Munţilor Rodnei. De-a lungul drumului vom întâlni gospodării permanente şi temporare, în cadrul cărora vom putea obţine informaţii despre ocupaţiile tradiţionale de aici, respectiv fânărit, creşterea animalelor şi cultura plantelor”, completează Ioan Bâca.


Căpiţele de fân ne însoţesc mare parte din drum (Foto: www.facebook.com/cuminti)

image

Traseul este marcat şi integrat în circuitul turistic. Acesta este practicabil pe toată lungimea sa. Conform specialiştilor, dacă se ţine cont de trăsăturile tehnice, dimensiuni sau desfăşurare „Drumul Romanilor” reprezintă un sit arheologic, chiar dacă nu a primit această titulatură, care l-ar şi proteja de interveţia brutală a omului.

La doi paşi, atât la începutul cât şi la terminarea traseului găsiţi restaurante şi pensiuni unde puteţi lua masa sau chiar rămâne peste noapte, în caz că vreţi să descoperiţi toate minunăţiile pe care le are de arătat Munţii Bârgăului. În apropiere găsiţi Hotel Castel Dracula, inspirat din romanul Dracula, dar şi Mănăstirea Piatra Fântânele, unde se află o cruce de 30 de metri, una dintre cele mai înalte din ţară.

Preţul unei nopţi de cazare în zonă porneşte de la 50 de lei şi trece de 100 de lei dacă vreţi să vă cazaţi la Hotel Castel Dracula. De asemenea, o masă porneşte de la 15 lei la pensiuni şi popasuri şi trece de 30-35 de lei la Hotel Castel Dracula.

Informaţii preluate din Arealul Turistic Piatra Fântânele-Măgura Calului de Ioan Bâca

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook,125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Vă mai recomandăm:
 

Două zile pe bicicletă prin Munţii Rodnei: 326 de kilometri, prin două judeţe. Popas în comuna mamelor eroine

Munţii Rodnei concurează cu succes pentru titulatura de cel mai spectaculos loc din România. Fauna şi flora existente i-au determinat pe specialişti să amenajeze în Munţii Rodnei primul parc naţional din ţară. Campania „Adevărul“ „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ vă prezintă splendoarea Munţilor Rodnei admirată pe două roţi, într-un traseu de două zile, care ne poartă prin două judeţe.

În drumeţie pe tărâmul minelor de mult uitate care i-au îmbogăţit pe nobilii din Transilvania. Legenda Stâncii Dracului din Rodna

La puţin peste 70 de kilometri de municipiul Bistriţa ne aşteaptă ascunse bine sub Munţii Rodnei, minele care odată au îmbogăţit nobilii din Transilvania. Misterul lor este completat de un peisaj pitoresc ce-ţi taie respiraţia, dar şi de un complex care are una dintre puţinele pârtii de schi din judeţ şi singurul parc de aventuri.

România, în ţinutul lui Dracula. Bistriţa-Năsăud, între scrisoarea cu litere din sânge, Pasul Tihuţa cel pitoresc şi drumuri împărăteşti

La doar câţiva kilometri de Bistriţa se înalţă semeţ Munţii Bârgăului şi ale sale văi, atent sculptate. După 45 de kilometri parcurşi prin Valea Bârgului, îţi captează atenţia un castel. Este elementul prin care Bram Stoker a legat acţiunea romanului său de meleagurile bistriţene. Ţinutul lui Dracula este descris într-un nou reportaj din cea mai frumoasă campanie „Adevărul” - „125 de locuri pentru care iubim România”.

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite