Două zile pe bicicletă prin Munţii Rodnei: 326 de kilometri, prin două judeţe. Popas în comuna mamelor eroine
0
Munţii Rodnei concurează cu succes pentru titulatura de cel mai spectaculos loc din România. Fauna şi flora existente i-au determinat pe specialişti să amenajeze în Munţii Rodnei primul parc naţional din ţară. Campania „Adevărul“ „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ vă prezintă splendoarea Munţilor Rodnei admirată pe două roţi, într-un traseu de două zile, care ne poartă prin două judeţe.
Pentru iubitorii de munte, dar şi pentru pasionaţii de sporturi pe două roţi recomandăm un traseu de două zile care le permite să admire splendoarea Munţilor Rodnei.
Traseul are 326 de kilometri, trece prin două judeţe şi poate fi parcurs în două zile, de bicicliştii experimentaţi. 250 de kilometri se află pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, în timp ce în jur de 75 ne permit să admirăm Munţii Rodnei de pe teritoriul Maramureşului.
Mare parte din traseu se face pe şosea, însă sunt şi porţiuni de drum comunal sau forestier. Altitudinea maximă atinsă este de 1.400 de metri între localitatea Cârlibaba şi Borşa, pe teritoriul judeţului Maramureş. De altfel, în judeţul Maramureş sunt cele mai multe porţiuni solicitante din punct de vedere fizic.
Pornirea se face din Bistriţa, prima oprire făcându-se în Năsăud, unde poate fi vizitată casa scriitorului Liviu Rebreanu. Mergem mai departe spre oraşul-staţiune Sângeorz-Băi, unde ne putem opri pentru a savura apa din izvoarele cunoscute pentru efectele lor terapeutice de sute de ani. Tot aici putem face un popas la Muzeul de Artă Comparată, acolo unde putem vedea cum arta tradiţională se îmbină cu ingeniozitate cu modernismul.
Pornim spre Cormaia, un loc idilic, parcă desprins din basme, cu peisaje ce-ţi taie respiraţia. Este o zonă unde pădurile sunt încă dese, iar aerul curat te relaxează instant.
Inevitabil traversăm şi comuna Maieru, cunoscută şi sub numele de „comuna mamelor eroine”, asta pentru că înainte de Revoluţie era localitatea cu cele mai numeroase familii. Puţine erau familiile cu mai puţin de 10 copii.
Ajungem şi la Rodna, vestit oraş minier, care a dus la dezvoltarea întregii zone acum câteva sute de ani, datorită exploatărilor. Urmează Valea Vinului, o altă localitate minieră, care însă era preferată de scriitori precum Liviu Rebreanu sau Ion Luca Caragiale. Casa impunătoare în care aceşti scriitori obişnuiau să-şi petreacă verile şi să se cufunde în creaţie poate fi vizitată şi acum, primindu-şi pe bună dreptate numele „Casa Scriitorilor”. Tot din Valea Vinului se poate intra în Parcul Naţional „Munţii Rodnei”.
În Valea Vinului, la doi paşi de intrarea în Parcul Naţional „Munţii Rodnei” (Foto: Bianca Sara)
Pentru a avea parte de drumuri cât de cât practicabile ne vedem nevoiţi să ocolim Parcul Naţional „Munţii Rodnei”, însă avem parte de frumuseţea Munţilor Rodnei. Ne îndreptăm spre cele mai spectaculoase zone din acest traseu: Cârlibaba. Localitatea este situată chiar la graniţa cu Suceava, aparţinând practic de acest judeţ.
Următoarea oprire este Borşa, unde am face bine să rămânem peste noapte să ne odihnim după cei mai bine de 150 de kilometric parcurşi. Aici putem să apelăm la corturi sau putem să ne cazăm la una dintre pensiunile din zonă. Preţurile sunt mai mult decât accesibile, astfel că pentru 50 de lei avem parte de un pat moale şi de un duş răcoritor. Tot aici putem să luăm o cină decentă şi cu 10-15 lei.
A doua zi ne pornim spre Bistriţa-Năsăud, însă pe altă rută. Următoarea oprire este localitatea maramureşeană Moisei, cunoscută pentru păstrarea portului traditional. Costumele spectaculoase ale maramureşenilor pot fi admirate duminică de duminică la biserică.
Mănăstirea Moisei din Maramureş (Foto: Marius Chiuzan)
Ne oprim de asemenea pe Dealul Ştefăniţei, pentru a admira peisajul idilic, care ne spune încă o dată că Dumnezeu a creat un colt de rai în Munţii Rodnei. Ajungem la Romuli, comună recunoscută pentru oierii săi pricepuţi. Aici suntem primiţi cu braţele deschise de către ciobanii din zonă, care sunt dispuşi să împartă cu musafirii pe două roţi bunătăţi din lapte de oaie sau de capră.
Trecem prin Telciu şi ajungem în Coşbuc, comuna în care s-a născut poetul bistriţean George Coşbuc. Printre minunăţiile pe care le putem admira în Coşbuc se numără unul dintre puţinele poduri acoperite din România, dar şi moara şi casa familiei Coşbuc, încă deschise publicului.
O altă localitate pitorească plină cu meşteri populari dornici să le împărtăşească vizitatorilor o parte din secretul lor este Salva. Aici îl găsim pe ultimul meşteşugar din judeţ care încă mai ştie să aşeze penele de păun pe clopul năsăudean. Ajungem la Năsăud, de unde traseul e acelaşi până la Bistriţa.
Traseul necesită forţă şi mai ales rezistenţă şi nu poate fi parcurs de începători. Zonele cele mai dificile şi totodată mai spectaculoase sunt Moisei, Dealul Ştefăniţei, Valea Vinului şi Borşa.
Când vine vorba despre echipament, Marius Chiuzan, care a parcurs acest traseu ne recomandă o bicicletă trekking sau un mountain bike, potrivite pentru drumurile lungi pe şosea.
„Trebuie să aveţi la voi o trusă pentru reparat bicicleta, care ar trebui să cuprindă printer altele o pompă, petice rapide, o cheie pentru lanţ, un briceag, un set de scule multiple, un cablu de frână. Aveţi nevoie şi de o pelerină de ploaie, în caz că se strică vremea, un bidon de apă, mai multe batoane energizante, dar şi miere şi cât de multe fructe energizante. Dacă nu vreţi să daţi banii pe mâncare puteţi să vă luaţi în rucsac conserve şi pateuri diverse, rezistente la temperaturi scăzute. De asemenea, dacă rămâneţi cu cortul peste noapte, aveţi nevoie de un cort şi un sac de dormit”, explică Marius Chiuzan.
Întrebat de ce e atât de importantă mierea, biciclistul ne explică faptul că aceasta reuşeşte să îţi dea energie într-un timp foarte scurt. Incluzând cele mai sus prezentate, rucsacul necesar nu ar trebui să aibă mai mult de 5 kilograme. Nu trebuie să uitaţi nici de o trusă de prim-ajutor, care să includă atât pansamente, cât şi pastille pentru diferite afecţiuni cum ar fi indigestiile, durerile de cap, răcelile.
Marius Chiuzan ne asigură că nu vom duce lipsă de apă, aproape toate localităţile trazitate având izvoare cu apă potabilă unde ne putem răcori. De asemenea, în multe localităţi au fost amenajate băncuţe acoperite pentru odihnă.
De caţi bani aveţi nevoie pentru un asemenea traseu vă întrebaţi? Ei bine, 100 de lei ar trebui să vă asigure tot confortul necesar: o gustare sau o cafea pe drum, un pat cald şi una două mese hrănitoare.
„Cel mai mare pericol pe care îl puteţi întâlni pe acest traseu sunt tocmai şoferii neatenţi care se apropie prea mult de biciclişti. Suflul produs de maşinile de mare tonaj te pot da jos de pe bicicletă”, ne prezintă Marius Chiuzan dificultăţile cu care ne-am putea confrunta pe traseu.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Vă mai recomandăm:
Cheile Borzeştiului, sălbăticia la câţiva paşi de oraş. Cum te poate „vindeca“ natura de stres
La nici 20 de kilometri de Turda se află un loc despre care puţini ştiu: Cheile Borzeştiului. Datorită frumuseţii sălbatice şi numeroaselor specii de plante şi vietăţi, aceste chei au ajuns să fie declarate rezervaţie naturală în 1994
La puţin peste 70 de kilometri de municipiul Bistriţa ne aşteaptă ascunse bine sub Munţii Rodnei, minele care odată au îmbogăţit nobilii din Transilvania. Misterul lor este completat de un peisaj pitoresc ce-ţi taie respiraţia, dar şi de un complex care are una dintre puţinele pârtii de schi din judeţ şi singurul parc de aventuri.
FOTO Moştenirea grofului Bethlen şi viile împărăteşti de la Lechinţa
La jumătate de oră de mers cu maşina din Bistriţa şi tot atât din Beclean, pe Valea Şieului, stă ascunsă după dealurile odată cocoşate de struguri şi pline de muncitori veniţi din toată ţara să contribuie la fabricarea „vinului împăratului“ comuna Lechinţa. În drum se află moştenirea lăsată de familia grofului Bethlen care „stăpânea“ cândva întreaga zonă.
Se încarcă comentariile...
