Memoria constructorului Cetăţii Alba Carolina „secerat“ de ciumă, scoasă din cenuşa uitării
0Monumentul funerar al lui Joseph de Quadri, arhitect al Cetăţii bastionare Alba Carolina timp de un deceniu, va fi restaurat şi va „poposi“ în curtea „Museikon“. Este una dintre clădirile asupra căreia şi-a lăsat amprenta inginerul militar.
1711. Arhitectul Joseph de Quadri ajunge la Alba Iulia, transferat din Polonia, prin ordinul împăratului de la Viena. Misiunea? Să continue munca predecesorului său, arhitectul militar Giovanni Morando Visconti.
Şeful şantierului fortificaţiei bastionare
Quadri a fost numit arhitect al Cetăţii, după ce Visconti a fost răpus de ciumă la Alba Iulia, în 1717. Timp de zece ani, a fost şeful şantierului fortificaţiei bastionare. Inginerul militar a condus şi executat cea mai mare parte a lucrărilor proiectate de Visconti la fortificaţia de la Alba Iulia: Porţile principale ale Cetăţii (I, II, şi III), Palatul Apor (fostă reşedinţă a comandantului trupelor austriece în Transilvania, actualmente Rectoratul Universităţii „1 Decembrie 1918“), Biserica şi mănăstirea călugărilor trinitarieni (azi Biblioteca Batthyaneum şi Institutul Teologic Romano-Catolic).
Şi forma actuală a uneia dintre cele mai vechi construcţii în stil baroc din Alba Iulia şi prima cu destinaţie de spital militar din România, poartă tot amprenta lui Joseph de Quadri.
Spitalul militar, în perioada interbelică
Este motivul pentru care monumental său funerar va fi amplasat, după restaurare, în curtea edificiului care, din 2014, poartă denumirea de „Museikon“. Astfel, localnicii, dar şi turiştii vor avea ocazia să afle povestea celui care timp de zece ani a fost şeful şantierului fortificaţiei bastionare, a cărei piatră de temelie a fost pusă în 4 noiembrie 1715.
Monumentul a „poposit“ în mai multe locuri din incinta fortificaţiei: Biserica Báthory (demolată la sfârşitul anilor
1800), iar în ultimii ani în lapidariul Muzeului Naţional al Unirii, aflat sub arcada Catedralei Ortodoxe.
Cel mai probabil, monumentul cu înălţimea de 3,17 metri a fost cioplit în atelierul care a lucrat şi Porţile Cetăţii, a căror decor se vede că l-a inspirit pe meşterul care a realizat monumentul. În partea superioară , zeul timpului, Cronos, poartă pe umeri o arhivoltă (n.a. ornament care conturează faţa laterală vizibilă a unui arc), iar la picioare i se aşterne un inginer înaripat. În partea centrală a piedestalului, sunt încrustate în limba latină informaţii despre viaţa şi activitatea arhitectului.
„Aici zace Josephus de Quadri, din neam ilustru care prin bărbăţia şi talentul său artistic a dovedit Poloniei apoi Împăratului Carol al V-lea care l-a angajat pe un timp de 3 lustri (1 lustru = 5 ani), mai multe expediţii. Arhitect militar, locotenent-colonel care a lăsat în urmă în amintirea sa fortificaţie monumentală numită Carolina, plecând de pe pământ la ceruri pentru a dobândi în anul lui Cristos 1727, 14 ianuarie, la vârsta de 38 de ani.” Quadri a avut aceeaşi soartă ca şi predecesorul său, Visconti, fiind răpus tot de ciumă.
Detaliu monument funerar
Museikon, unicat în Transilvania
Alba Iulia va avea din acest an un nou muzeu-Museikon, amenajat tocmai în clădirea fostului Spital Militar. Va găzdui carte veche şi o colecţie impresionantă de icoane, fiind unicat în Transilvania. Întregul inventar va fi digitalizat şi va fi o prezenţă activă în online.
Până la inaugurarea Museikon-ului, aflat pe strada Unirii, nr. 3, puteţi vizita Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii şi Muzeul roman „Principia“. Sursa informaţiilor/fotografiilor: Facebook/Museikon (Articol scris de Nicu Neag)
Se încarcă comentariile...
