Cimitirul vechi de 5.000 de ani de lângă Transalpina de Apuseni. Ce au descoperit arheologii la Râmeţ

Imagine din timpul lucrărilor de cerecetare arheologică. Foto: Muzeul Unirii

Arheologi de la Muzeul Unirii din Alba Iulia, în colaborare cu specialişti din SUA şi Marea Britanie, au scos la iveală urme arheologice vechi de circa 5.000 de ani în vârful unui deal din Munţii Apuseni, pe teritoriul comunei Râmeţ.

Parcul arheologic se află la câteva sute de metri de Transalpina de Apuseni, drum judeţean aflat în plin proces de modernizare. 

Autorităţile intenţionează să transforme zona într-una de interes turistic, în condiţiile în care finalizarea lucrărilor de asflatare a drumului va aduce în zonă un aflux ridicat de turişti.

Cercetările de la Râmeţ au început în anul 2011, în cadrul unui proiect desfăşurat de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia în parteneriat cu Hamilton College (SUA) şi McDonald Institute Cambridge (Marea Britanie).

În urmă cu aproape trei ani a avut loc o campanie de săpături arheologice care a scos la iveală rezultate spectaculoase, care ar putea aduce informaţii noi şi relevante despre modul cum se făceau înmormântările în Epoca Bronzului (circa 3.000 a. Chr.), adică vechi de circa 5.000 de ani, dar şi despre oamenii care locuiau în această zonă a Apusenilor. 

”Săpăturile au scos la iveală nişte vestigii spectaculoase, pe care ne aşteptam să le găsim, iar altele s-au constituit ca o surpriză deplină şi reprezintă din multe puncte de vedere o premieră pentru arhitectura funerară de la începutul Epocii Bronzului în spaţiul Carpatic. 

Prin analizele cu izotopi de stronţiu vor putea fi determinate legăturile genetice dintre populaţiile preistorice din zona Munţilor Apuseni şi zonele georgrafice mai apropiate sau mai depărtate şi din acest punct de vedere rezultatele vor fi o premiere şi vor aduce elemente interesante şi importante”, a declarat arheologul Horia Ciugudean, coordonatorul proiectului.

Foto: Muzeul Unirii

Acesta a mai spus că tot prin analizele cu izotopi de stronţiu vor putea fi aflate date şi despre mobilitatea populaţiilor preistorice, şi anume dacă aceia ale căror schelete au fost descoperite în aceste morminte au trăit pe parcursul vieţii în acest spaţiu geografic, adică în zona de munte, sau există între ei şi contacte cu populaţii din spaţii, precum Valea Mureşului sau alte zone mai îndepărtate.

”Toate descoperirile vor fi datate prin metoda radiocarbon, ceea ce ne va permite să ştim cu exactitate vechimea şi etapele de înmormântare în aceste monumente funerare impresionante”, a completat arheologul. 

În zona studiată au fost descoperite un număr de 12 morminte. 

Vă mai recomandăm:

Filiera aurului. Începe judecata în dosarul grupării de evazionişti cu metale preţioase. Prejudiciul: 18 milioane de lei

Cea mai profitabilă companie minieră din România revine sub influenţa PSD. Schimbări în CA-ul de la Cupru Min