Citiţi şi:

Companiile care-şi permit investesc bani buni pentru a exercita un control cât mai mare asupra angajaţilor. Îi monitorizează video, le instalează pe computere programe care să le reflecte activitatea sau le contorizează apelurile telefonice. Iar angajaţii resimt constrângerile.

În primă fază, mai puternic. Au senzaţia că şefii vor să le contorizeze până şi numărul de strănuturi. Apoi, se acomodează treptat. Unii salariaţi spun că în primă instanţă monitorizarea poate fi asemănată cu un fel de durere. Criza e groaznică. Apoi, boala se cronicizează.

Coşmarul camerelor video

„De curând, la mine la serviciu au fost instalate camere de supraveghere. Pe unde treci, te filmează. Ei spun că vor să fie un sistem prin care să se evite furturile sau, dacă acestea s-au produs, să se indentifice rapid hoţul. Mă stresează îngrozitor faptul că sunt mereu filmată“, spune o femeie în vârstă de 50 de ani, care lucrează într-o instituţie de stat.

Nu vrea să-şi facă public numele şi cu atât mai puţin locul de muncă de teamă că şefii ar putea citi părerea ei, iar consecinţele, crede femeia, nu ar fi prea plăcute. Pentru ea, locul de muncă seamănă cu o închisoare. „Le-a mai rămas să ne pună camere video şi la toaletă“, adaugă revoltată aceasta, subliniind că simte adesea că îi este invadată intimitatea. „Mă simt de parcă aş fi urmărită de Big Brother“, afirmă femeia, făcând referire la romanul „1984“ scris de George Orwell.

„Spionii din computer“

Marilena, o tânără de 25 de ani care lucrează într-o firmă ce are circa 150 de angajaţi, afirmă că este convinsă că are instalat pe computer un program prin care îi este spionată activitatea. Dar nu a fost înştiinţată de superiori. „Până la urmă nu mă deranjează dacă vor să ştie pe ce site-uri umblu sau ce aplicaţii folosesc. Este dreptul lor, că doar sunt plătită să muncesc pentru firmă, nu să mă distrez“, explică Marilena. „Mă stresează însă ideea că cineva ar putea citi şi conţinutul mesajelor pe care le trimit. Chiar dacă este vorba despre cele ce ţin de serviciu. Gândul că cineva ar putea să-mi analizeze fiecare cuvânt şi să râdă de ce am scris îmi dă fiori“, mai spune tânăra.

Tocmai din această cauză încearcă să se gândească rar la aceste aspecte. „Uneori mai cad şi eu într-o teorie a conspiraţiei. Dar ştiu că peste tot e la fel. Asta e situaţia“, adaugă resemnată Marilena.

Telefoane ascultate

Claudiu, în vârstă de 23 de ani, lucrează la o companie de telefonie mobilă, iar sarcina lui este să le răspundă clienţilor care solicită informaţii. Ştie că din când în când convorbirile sale sunt analizate de superiori.

„Sunt conştient de faptul că trebuie să fiu respectuos şi să ofer rapid informaţii corecte. Uneori mă scoate din minţi faptul că vine cineva să-mi verifice tonul şi să mă atenţioneze că nu am avut o atitudine tocmai potrivită“, spune tânărul.

„Ştiam de la bun început că voi fi monitorizat, dar sunt momente în care chestia asta mă oboseşte psihic“, adaugă el.  Noile tehnologii permit companiilor să-şi supravegheze îndeaproape angajaţii. În funcţie de situaţie, activitatea lor poate fi monitorizată prin sondaj sau permanent.

90%  din angajaţi depăşesc intervalul alocat pauzei de masă.

60%  din salariaţi nu pot justifica orele suplimentare întrucât petrec o bună parte din timp în scop personal.

30  de minute trec din momentul deschiderii computerului până la lansarea primei aplicaţii.


Managerii vor eficienţă maximă

Cei din conducerea unei companii optează pentru monitorizarea angajaţilor în special pentru că sunt interesaţi de creşterea productivităţii. Un studiu făcut anul trecut de site-ul www.hr-romania.ro arată că monitorizarea activităţii pe internet vizează în principal evaluarea eficienţei angajaţilor.

De obicei, se înregistrează paginile de web vizitate, durata vizitei, iar atunci când angajatul scrie comentarii pe forumuri sau bloguri se înregistrează conţinutul. Monitorizarea video se utilizează cu precădere în vederea protecţiei împotriva furtului. Prin monitorizarea apelurilor telefonice, compania urmăreşte evaluarea activităţii angajaţilor şi, acolo unde este cazul, a satisfacţiei clienţilor. Şi activitatea locală, pe computerul de serviciu, este analizată pentru a evalua activitatea personalului.

Tot mai mulţi români sunt supravegheaţi

În ultimul timp, tot mai multe firme urmăresc activitatea angajaţilor cu ajutorul unor programe pentru calculator care nu pot fi depistate şi şterse de către aceştia. Circa 200 de companii private şi instituţii publice folosesc o aplicaţie numită Cyclope Monitorizare-Angajaţi, aproximativ 10.000 de salariaţi fiind supravegheaţi în acest mod.

„Softul oferă date privind prezenţa, orele suplimentare, aplicaţiile folosite, site-urile vizitate, documentele în care s-a lucrat şi timpul de muncă, activitatea în aplicaţii de tip chat, dar fără a monitoriza conţinutul discuţiilor“, explică Maria Suciu, division manager Cyclope România. În primul trimestru din 2009, cererea pentru astfel de programe a fost în creştere cu peste 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Statisticile făcute în urma monitorizării a 1.500 de angajaţi şi prezentate de cariereonline.ro arată că angajaţii îşi petrec cel mai mult timp activ la computer marţea, graficul fiind în scădere spre sfârşitul săptămânii.

Cum ne împăcăm cu gândul că suntem urmăriţi?

O parte dintre angajaţi sunt deranjaţi când află că instituţia în care lucrează a decis să-i monitorizeze. După un timp însă, cei mai mulţi se obişnuiesc cu ideea.

„Dacă practica monitorizării se introduce după angajare, salariaţii sunt, la început, nemulţumiţi. Supravegherea este incomodă în special atunci când pe baza ei se fac interpretări“, explică psihologul Elisabeta Ilie. Potrivit acesteia, monitorizarea poate deveni foarte stresantă în asociere cu o serie de condiţii necorespunzătoare de lucru sau cu un climat organizaţional tensionat. „În cazul în care angajaţii au sarcini clare şi au la dispoziţie toate instrumentele necesare pentru a-şi duce la îndeplinire sarcinile, acceptă mult mai uşor monitorizarea activităţii lor“, este de părere Elisabeta Ilie.

Jumătatea plină a paharului

Unii angajaţi se înfurie atât de tare la gândul că sunt monitorizaţi încât încep să-şi caute de lucru în altă parte. Psihologii afirmă însă că există o serie de soluţii care să mai domolească senzaţia neplăcută instaurată la aflarea acestei veşti.

„Angajaţii trebuie să accepte această situaţie privind-o ca pe ceva normal sau ca pe o altă clauză din contract, ca pe o condiţie de lucru. Trebuie să se obişnuiască să lucreze mereu ca şi cum şeful ar fi lângă ei“, adaugă psihologul.

În acelaşi timp, salariaţii trebuie să fie conştienţi că în acest mod, managerii pot identifica persoanele care trag de timp şi nu-şi îndeplinesc sarcinile de serviciu, pasându-le colegilor. „Totodată, angajaţii nu mai devin tensionaţi când se anunţă un control, o astfel de situaţie fiind percepută ca normală“, mai spune psihologul Elisabeta Ilie. În plus, dacă într-o companie sănătoasă din punct de vedere organizaţional activitatea unui angajat este evaluată permanent, acesta are mai multe şanse să-i fie recunoscute meritele şi să fie avansat.

Managerii de neclintit

Mulţi colegi îşi trimit reciproc în timpul programului e-mailuri cu mesaje haioase. Spre nemulţumirea managerilor care preferă ca angajaţii să se concentreze strict asupra muncii.