Dacă nu îţi place mirosul de fecale, înseamnă că nu eşti educat

„Aceşti cârnaţi franţuzeşti sunt făcuţi din colon şi stomac de porc. Unii „franţuji” cu fiţe îi consideră o delicatesă, alţii o mâncare a săracilor.“

Le Bistrot Français e un restaurant ‒ bistrou, mai bine spus ‒ de care Bucureştiul are nevoie, şi mă mir foarte tare că nu sunt încă în oraş cel puţin câteva zeci din acestea.

Le Bistrot Français a luat în toamna lui 2013 locul unui restaurant celebru la vremea lui, acum mulţi ani, şi care a fost printre primele în Capitală care au introdus atmosfera familiară a bistrourilor franţuzeşti (dar nu numai)‒ şi vorbesc aici despre defunctul acum Bistro Atheneu. Într-adevăr, în ultimii ani de viaţă ajunsese rău de tot, nu ştiu de ce, mai ales că o locaţie că aceea nu găseşti cu uşurinţă în Bucureşti.

Le Bistrot Français a refăcut totul în interior, adică în partea din faţă a fostului Bistro Atheneu şi într-o bucăţică de subsol. Nu cred că a luat şi partea din spate a „fostului A“, aceea era ceva mai mare decât aceasta din faţă. Amenajarea şi decorurile sunt bine făcute, de către cineva piceput, fără economie. E un concept unitar, potrivit locului.

Mâncarea e din bucătăria franţuzească tradiţională (cuisine du terroir), dar şi cu ceva din Grande Cuisine, şi e bună, unele feluri sunt chiar foarte bune. Ca alţi bucătari francezi sau ca unii care au trecut şi au gătit pe acolo, nici chef-ul de la Le Bistrot Français nu a rezistat tentaţiei de a încerca să ne educe într-un ritm accelerat şi a ales în meniu feluri foarte specifice, pe care nu mulţi nefrancezi le apreciază din prima. Cum sunt cârnaţii Andouillette, despre care am mai scris aici, pe Restograf, cu stomacul întors pe dos la amintirea lor. Din câte mâncăruri sunt în faimoasa bucătărie, tocmai pe aceştia şi-a găsit să-i pună în meniu.

Aceşti cârnaţi franţuzeşti sunt făcuţi din colon şi stomac de porc. Unii „franţuji” cu fiţe îi consideră o delicatesă, alţii o mâncare a săracilor care a rezistat foarte bine în cea mai sofisticată bucătărie din lume, însă pe cei mai mulţi străini îi apucă depresia când mănâncă aşa ceva.

Iată ce scriu şi alţii despre deja faimoasa delicatesă: „Andouillettul tradiţional este făcut din colon şi stomac de porc. În timpurile moderne, conţinutul poate varia mult consistând din intestine de porc, vacă şi/sau viţel. A nu se confundă cu cârnaţii Andouille, care sunt mult mai iuţi, dar mai slabi în ceea ce priveşte mirosul provenit de la animale. Andouillettul american, cum ar fi cele produse de Hormel Foods, sunt chiar acceptabile gusturilor americane. Andouillettul franţuzesc, în schimb, este un gust dobândit şi poate fi o provocare chiar şi pentru cei mai aventuroşi consumatori. Este uneori consumat rece, la picnic. Servit rece şi feliat subţire, mirosul, gustul şi consistenţă pot fi confundate cu cel al Anouille-ului, dar consistenţa este mai gumoasă iar carnea are gust mai puternic. Multe restaurante franceze servesc Andouillette ca o mâncare caldă, iar străinii au fost dezgustaţi de aromă, încât îl consideră necomestibil. Pe când unii consideră că Andouillettul fierbinte miroase a fecale, toate astfel de substanţe sunt înlăturate din motive de siguranţă a mâncării. Aromă de fecale este atribuţia folosirii colonului de porc în cârnaţi şi îşi are originea în aceiaşi compuşi care dau fecalelor mirosul lor caracteristic“.

Ori, chef-ul de la Le Bistrot Français ştie asta foarte bine, însă are şi el orgoliul lui, să poată spune, prefăcându-se mirat de mirarea şi de strâmbăturile clienţilor: „Vaaaai, domnule client, dar aceasta este o mare delicatesă franţuzească, cei cu gusturile rafinate, ca mine, o apreciază foarte mult!“€œ Oricum, până la urmă fiecare rămâne cu părerea lui: el cum că ce prost şi ce needucat sunt eu, eu cu nervii că am dat o grămadă de bani pe o educaţie pe care nu mi-o doream şi care nu s-a prins deloc de mine.

Pentru că da, preţurile de la Le Bistrot Français sunt foarte mari, pe o masă în doi laşi repede vreo 600-700 de lei domnului Preotu, dacă nu eşti atent. Totuşi, am văzut destui „elevi“ la Le Bistrot Français ‒ nu ştiu câţi dintre ei la a două vizită acolo. Serviciul a fost bun, însă cam afectat. O fi vrut şi asta să transmită ceva.

Le Bistrot Français este, deci, unul dintre puţinele restaurante franţuzeşti adevărate din Bucureşti, cu mâncare „ca la ei acasă“ după cum am spus, şi merită să le faceţi măcar o vizită că să va faceţi propria părere şi să fiţi ceva mai cultivaţi la plecare.