În termenii acestei decizii, Arhivele Naţionale au fost obligate să pună toate documentele legate de acest eveniment într-o singură colecţie secretizată care să fie total accesibilă după 25 de ani. Principalul motiv dat atunci era că în respectivele documente se găsesc informaţii clasificate care puteau pune în pericol viaţa unor agenţi americani aflaţi în misiune în străinătate, deconspirându-le adevărata identitate.

Acum, le puteţi accesa integral aici.

Cea mai mare parte a documentelor din arhivă (88%) fuseseră declasificate la finele anilor '90. Cele de acum sunt documente din categoria „assassination records“: 3810 documente, incluzând cele 441 de documente, declasificate integral, care fuseseră anterior date publicităţii dar cu anumite porţiuni „redactate“. E vorba despre documente FBI şi CIA.

Printre acestea, cred că cele care trebuie lecturate primele sunt:

  • dosarul 201 al CIA privindu-l pe Lee Harvey Oswald. Dosarele CIA tip „201“ sunt cele care conţin analiza unor personalităţi.
     
  • documentele despre personaje tenebroase din lumea spionajului sau mafiei precum David Morales, David Atlee Philips, Howard Hunt, William King Harvey şi alţii, toţi consideraţi de cercetători drept principalii suspecţi în participarea la pregătirea şi implementarea planului de asasinare a lui John F. Kennedy.
     
  • fişele fiscale ale lui Michael Paine, cel care împreună cu soţia sa Ruth, au oferit o locuinţă şi alte servicii pentru Oswald (Ruth i-a făcut rost lui Oswald de slujba la Texas School Book Depository, locul de unde se presupune că Oswald a tras asupra lui Kennedy. Iar Michael Paine era angajat la compania Bell Helicopter.
     
  • documente noi privindu-i pe membrii Comisiei Warren, pe procurorul Jim Garrison, pe Jackie Kennedy, pe Jack Ruby, plus o serie de persoane persoane din reţeaua cubaneză anti-Castro.
     
  • senzaţionalele 17 fişiere audio cu intervievarea ofiţerului KGB Iurii Nosenko care fugise în SUA în ianuarie 1964. În luna aprilie, imediat după asasinarea lui JFK, Nosenko declară că văzuse dosarul pe care KGB-ul îl avea asupra lui Oswald în perioada în de doi ani şi jumătate când acesta stătuse în URSS (1959-1962). O depoziţie esenţială, luată foarte în serios de unii, dar a cărei veridicitate a fost pusă de mulţi sub semnul întrebării. Printre aceştia, Richard Helms, directorul adjunct al FBI de la acea vreme. Aveţi aici fragmentul din depoziţia sa referitoare la transfugul sovietic.

Am preluat de pe Black Vault un index general al tuturor documentelor, foarte utilă pentru a avea o imagine generală asupra cercetărilor făcute în acest şi, mai ales, pentru a face cunoştinţă mai îndeaproape cu personaje din primul şi din al doilea cerc, unele asociate direct cu mişcări ultra-naţionaliste de extremă dreaptă. Dosarele „clasice“ le puteţi consulta aici şi aici sunt cele noi, inclusiv cu un index complet. 

E vorba despre istorie şi nu numai. Cum ar putea fi actualitate?

Aveţi aici un răspuns cel puţin stupefiant. Cei de la Politico , pe 5 februarie 2015, titrau: Trump îl acuză pe tatăl senatorului Ted Cruz de a-l fi ajutat pe asasinul lui JFK! Mai precis, Trump îl acuză pe cel care avea să fie contracandidatul său în cursa pentru nominalizare la republicani, de faptul că tatăl său, Rafael Cruz, era în compania lui Oswald cu puţin timp ca acesta să-l asasineze pe JFK. Poveste foarte complicată bazată de o fotografie publicată iniţial de National Examiner. Personajul din stânga, încercuit cu roşu ar fi Rafael Cruz, iar cel din dreapta este Oswald, distribuind materiale de propagandă în timpul unui miting pro-Castro, New Orleans 1963. 

Alice Steward, directorul de comunicare pentru Ted Cruz, avea să nege imediat faptul că personajul din fotografie era Rafael Cruz. Dar nu era prima oară când se evocau legături între Rafael Cruz (de origine cubaneză) şi Castro, după cum a recunoscut chiar Ted Cruz care a admis că tatăl său încercase să se alăture forţelor de gherilă conduse de Castro în perioada revoluţiei cubaneze din 1950 care a reuşit în final, în 1959, să răstoarne regimul lui Fulgencio Batista... Fapte niciodată negate de Rafael Cruz, dar care, în lumina noilor documente de acum, ar putea căpăta (sau nu) sensuri noi.

Plus un link video - celebrul film al momentului asasinării (în slow motion, prelucrare electronică pentru mărirea calităţii imaginii):

Foarte interesante sunt, în acest sens, dezvăluirile privind ceea ce, încă de atunci, se evoca a fi o „reţeaua cubaneză“, iar printre documentele de acum vă vor putea da amănunte extrem de interesante asupra personajelor unei lumi dubioase, în care lideri mafioţi se întâlneau cu agenţi de informaţii sau poliţişti discutând despre cazinouri, femei, schimbări de regim politic şi asasinate la comandă. Sau, poate, despre asasinarea unor preşedinţi. Şi nu era doar un zvon, amintiţi-vă de convingerea cu care Fidel Castro vorbea pentru AP la începutul lui septembrie 1963, spunând că avea convingerea că există un complot pentru a fi asasinat la ordinul lui JFK. Speculaţiile fiind că Oswald l-ar fi asasinat pe JFK pentru a împiedica un asemenea scenariu. Extrem de interesante, în acest context, sunt documentele Biroului CIA în Mexico deoarece veţi putea afla elemente noi privind faimoasa şi, până acum, foarte puţin documentata escapadă de şase zile a lui Oswald în Mexico City, doar cu câteva zile înainte de asasinarea lui JFK. Ca în orice poveste cu spioni, apare şi o femeie fatală, faimoasa şi extrem de atrăgătoarea Silvia Duran, cea care îi pregătise vizele necesare lui Oswald pentru Cuba şi cu care s-a întâlnit în Mexico City la o petrecere unde toată lumea vorbea deschis despre dorinţa tuturor de a-l vedea mort pe JFK... O femeie care putea da date extrem de interesante, care se oferise să vină să depună mărturie, dar care a cărei audiere, inexplicabil, a fost refuzată de membrii Comisiei Warren. Asta cu toate că J.Edgar Hoover, directorul FBI în acel moment, trimisese comisiei respective o scrisoare oficială supunând că FBI aflase că Oswald, în Mexico City, se lăuda că-l va ucide pe JFK. Numai că, aşa cum afirmă Philip Shenon, scrisoarea respectivă pare să fi dispărut fără urmă.

Este extraordinar de mult de citit, dar este fascinantă lumea care vi se va descoperi. În finalul analizei, se va confirma oare ceea ce Preşedintele Lyndon B. Johnson afirma despre o posibilă conspiraţie internaţională care a dus la asasinarea lui JFK, predecesorul său? Aveţi aici un link spre un fragment din interviul video luat de Walter Cronkite în septembrie 1969, fragment pe care Preşedintele Johnson a insistat atunci să fie scos din materialul difuzat. Oare de ce?

Poate veţi găsi răspunsuri în această arhivă. Lecturaţi-o cu interesul cu care citiţi o carte poliţistă despre un complot. Numai că, din nefericire pentru istoria lumii, nu este o carte poliţistă.