Serviciile americane îl acuză oficial pe Putin de o campanie de influenţare a alegerilor din SUA în favoarea lui Trump; Rusia s-ar fi folosit de imaginea unui hacker român

Un raport întocmit de principalele servicii de informaţii din Statele Unite, declasificat sâmbătă dimineaţă, susţine că preşedintele rus Vladimir Putin a „ordonat o campanie de influenţare” a alegerilor prezidenţiale din 2016, cu scopul de a-l favoriza pe candidatul republican Donald Trump. Printre altele, serviciile ruseşti s-ar fi folosit şi de renumele hackerului român Guccifer în acest sens, conform raportului.

„Concluzionăm cu un grad de încredere ridicată că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat o campanie de influenţare în 2016 ce a vizat alegerile prezidenţiale din Statele Unite, al cărei scop constant a fost subminarea încrederii publice în procesul democratic din Statele Unite, denigrarea Secretarei Hillary Clinton şi compromiterea şanselor ei de succes şi a unei eventuale viitoare administraţii prezidenţiale”, se arată în textul raportului, care poate fi accesat la această pagină.

Raportul a fost întocmit în comun de principalele servicii de informaţii de peste ocean: Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), Biroul Federal de Investigaţii (FBI) şi Agenţia pentru Securitată Naţională (NSA), şi notează că aceste concluzii se bazează pe informaţii adunate şi diseminate de toate cele trei agenţii, privind posibila implicare a Rusiei în campania prezidenţială din Statele Unite.

Varianta declasificată a raportului prezintă „concluzii identice cu cele din varianta clasificată strict secret”, însă nu include documentaţia completă folosită pentru demonstrarea acestora.

Agenţiile notează că raportul nu evaluează impactul influenţelor ruse asupra rezultatului alegerilor, însă o notă ulterioară preluată de la Departamentul de Securitate Internă precizează că atacurile cibernetice utilizate în acest scop de Rusia nu au vizat şi mijloacele de numărare a voturilor din cadrul procesului electoral.

Printre altele, agenţiile americane notează şi că una dintre metodele prin care Rusia a intervenit în procesul electoral american a fost folosirea aliasului Guccifer 2.0, un presupus hacker român independent care s-a autoproclamat responsabil pentru publicarea de informaţii confidenţiale din interiorul campaniei lui Hillary Clinton.

„Putin şi guvernul rus au dorit favorizarea lui Donald Trump în alegeri”

„Evaluăm că Putin şi guvernul rus au dorit să sporească şansele preşedintelui-ales Trump de a câştiga alegerile prin discreditarea contracandidatei sale şi contrastarea publică între cei doi candidaţi într-un mod nefavorabil Secretarei Clinton”, se arată în raportul agenţiilor de peste ocean.

Serviciile de informaţii americane au concluzionat că Vladimir Putin şi guvernul de la Kremlin au încercat iniţial să-l favorizeze pe republicanul Donald Trump în cursa prezidenţială, ca mai apoi să încerce discreditarea în prealabil a unei eventuale administraţii Clinton, după ce sondajele au început să arăte un avantaj clar al taberei democrate în ultimele săptămâni de campanie.

Motivele ar fi variat de la o încercare de subminare a „ordinii liberal-democrate conduse de Statele Unite”, pe caree liderul rus şi alţi oficiali de rang înalt din jurul său o consideră drept o ameninţare la adresa puterii de la Kremlin, la o tentativă de discreditare a lui Hillary Clinton – pe care Putin a blamat-o de incitarea unor proteste antiguvernamentale în Rusia în perioada 2011-2012, atunci când prezidenţiabila democrată ocupa funcţia de Secretar de Stat al Statelor Unite.

Agenţiile americane au conclus şi că această campanie de influenţare a fost ordonată şi aprobată la cele mai înalte nivele de către Guvernul Rusiei, executată în aşa fel încât să poată fi negată în mod oficial, reprezentând o „cizelare” a unor tactici similare folosite în criza din Ucraina.

Raportul vorbeşte de o campanie de influenţare „mulifaţetată” executată de către Rusia, având la bază informaţii extrase din spionaj cibernetic, promovate ulterior în interesele regimului de la Kremlin pe canale media finanţate de Moscova şi prin intermediul organizaţiei WikiLeaks, precum şi cu ajutorul „trollilor” – internauţi plătiţi pentru a influenţa opinia publică în direcţia dorită de Kremlin prin răspândirea şi susţinerea de opinii pro-Trump şi anti-Clinton pe forumuri şi secţiuni de comentarii populare.

Agenţiile americane acuză că partea de spionaj cibernetic a fost orchestrată direct de către Directoratul General de Informaţii al Marelui Stat Major (GRU), principalul serviciu de informaţii externe al Moscovei.

Principalele acuzaţii se leagă de extragerea de informaţii din conturile de e-mail ale mai multor oficiali de rang înalt ai democraţilor, în perioada martie-mai 2016, care au fost ulterior propagate prin mai multe canale media cu scopul de a o discredita pe Hillary Clinton.

Este pentru prima dată când guvernul rus este acuzat specific de către o instituţie a statului american de dirijarea respectivelor atacurilor cibernetice, pe care majoritatea experţilor în securitate cibernetică le-au atribuit la vremea respectivă unor grupări de hackeri ruşi – bănuite de o colaborare strânsă cu serviciile de informaţii ruse, acuzaţie negată însăşi de Vladimir Putin.

GRU s-ar fi utilizat de popularitatea unui hacker român

Informaţiile obţinute în urma atacurilor cibernetice ar fi fost expuse publicului prin mai multe surse iniţiale: DCLeaks.com, a organizaţiei WikiLeaks şi a hackerului Guccifer 2.0, care au propagat informaţiile pe cont propriu sau prin „dezvăluiri exclusive” făcute unor alte canale media.

„Guccifer 2.0, care susţine că este un hacker român independent, a făcut mai multe afirmaţii contradictorii şi alegaţii false despre probabila sa identitate rusă în cursul campaniei prezidenţiale. Reportajele din presă sugerează că mai multe persoane care susţineau că sunt Guccifer 2.0 au interacţionat cu jurnaliştii” se arată în raportul serviciilor americane.

Guccifer 2.0, a cărui existenţă reală este pusă sub semnul întrebării, s-a autoprezentat drept unul dintre hackerii care au pătruns în bazele de date ale democraţilor, şi a furnizat ulterior alte scurgeri de informaţii neconfirmate oficial din cadrul Fundaţiei Clinton, totul în timpul campaniei electorale din Statele Unite.

Numele este bazat pe cel al aliasului folosit de Marcel Lazăr Lehel, un hacker arădean care a ajuns cunsocut sub pseudonimul Guccifer după ce a reuşit mai multe atacuri cibernetice împotriva unor personalităţi cunoscute din politica americană, publicând ulterior informaţii confidenţiale ale acestora. Lehel execută în prezent o sentinţă de patru ani de închisoare în Statele Unite pentru respectivele infracţiuni, urmând a executa apoi alţi şapte ani de detenţie pentru contravenţii similare în România.

De altfel, o persoană care susţinea că este Guccifer 2.0 – considerat a fi doar un alias folosit de faţadă de către serviciile ruse – a declarat pentru revista „Vice” că ar fi de naţionalitate română, negând în alte rânduri că ar fi filorus. Însă. într-un interviu online pentru seria „Motherboard” a aceleiaşi publicaţii în care Guccifer 2.0 a fost presat să vorbească în limba română, formulările ciudate pe care le-a utilizat i-au determinat mai mulţi experţi în securitate cibernetică să concluzioneze că acesta folosea un program de traducere, conform publicaţiei „The Hill”. În cadrul interviului, întrebat de ce ţinta atacurilor au fost democraţii, presupusul hacker susţinea că „Lazăr (n.r – Lehel) a început această problemă şi eu îl urmez”.

Organizaţia WikiLeaks, cât şi preşedintele şi fondatorul acesteia Julian Assange, au susţinut în mai multe rânduri că sursele scurgerilor de informaţii publicate nu au fost ruse, negând totodată şi contactele cu Guccifer 2.0 – care a susţinut la momentul publicării în masă emailurilor democraţilor de către organizaţie că scurgerile ar fi fost furnizate de el.

Russia Today, principalul canal de propagandă al Kremlinului

Serviciile americane au numit instituţia media Russia Today drept „principalul canal de propagandă internaţională al Kremlinului”, evidenţiind legăturile strânse dintre conducerea RT şi guvernul rus, finanţarea masivă a Moscovei către reportajele televiziunii precum şi contactele cu WikiLeaks şi Julian Assange.

RT a devenit „singura companie rusească de mass-media” care a avut un parteneriat cu WikiLeaks şi a avut acces exclusiv la scurgeri noi de informaţii secrete, potretizându-l favorabil pe fondatorul organizaţiei şi „oferindu-i o platformă pentru a denunţa Statele Unite”, conform raportului.

Agenţiile americane consemnează faptul că RT, precum şi Sputnik, au dus o campanie de susţinere a lui Donald Trump pe canalele lor media internaţionale, cu un accent pe cele dedicate cititorilor de limbă engleză, precum şi una de discreditare a lui Hillary Clinton – toate acestea fiind în concordanţă cu opiniile pro-Trump exprimate de mai mulţi oficiali de rang înalt din cadrul guvernului rus.

Printre altele, Rusia s-ar fi folosit şi de aşa-zişii „trolli” pentru a o denigra pe Hillary Clinton, aceştia având rolul de a promova şi amplifica efectul scurgerilor de informaţii şi a rolului WikiLeaks în campania prezidenţială americană.

Raportul consemnează că „probabilul finanţator” al Internet Research Agency, o companie din St. Petersburg care angajează tineri pentru a scrie postări şi comentarii pro-Kremlin pe diverse forumuri şi site-uri, ar fi un „aliat apropiat” al lui Putin cu legături cu serviciile de informaţii ruse, fără a oferi însă nume în acest sens.

„Operaţiunile din alegerile semnalează o nouă normalitate a eforturilor de influenţă ale Rusiei”

La sfârşitul raportului, agenţiile americane averitzează că Moscova „va aplica lecţiile învăţate din campania care a vizat alegerile prezidenţiale din Statele Unite pentru eforturi similare în viitor în Statele Unite şi în întreaga lume”, deoarece serviciile ruse au privit cel mai probabil drept un „succes răsunător” eforturile lor de a influenţa campania prezidenţială americană, cel puţin în ceea ce priveşte capabilitatea de a manipula discursul public în direcţia pe care o doresc.

Raportul a fost întocmit la cererea actualului preşedinte american, Barack Obama, după ce anterior un raport CIA din decembrie 2016 a semnalat pentru prima dată, la nivel oficial, acuzaţii de imixtiune rusească în procesul electoral din Statele Unite. În urma acelui raport, administraţia Obama a decis o serie de sancţiuni împotriva Rusia, expulzând zeci de diplomaţi din ţară şi închizând două proprietăţi ale diplomaţiei Rusiei din Statele Unite.

În schimb, preşedintele-ales Donald Trump a refuzat în mai multe rânduri să accepte concluziile serviciilor de informaţii, precizând că deţine „informaţii exclusive” despre atacurile cibernetice şi exprimându-se pozitiv faţă de decizia Kremlinului de a nu răspunde la noile sancţiuni ale administraţiei Obama.