Azurduy, nu Bolivia

Săptămâna trecută, în locul statuii lui Cristofor Columb din Buenos Aires a fost plasat un monument dedicat unei eroine a independenţei celebrată în Bolivia şi Argentina, Juana Azurduy. Inaugurată în prezenţa celor doi preşedinţi, Cristina Fernandez de Kirchner din Argentina şi Evo Morales din Bolivia, statuia Juanei este un alt gest de celebrare postumă a eroinei uitate.

Înlocuirea eroilor de piatră

„Schimbarea politică înseamnă adesea schimbarea oamenilor de bronz”, scria antropologul Katherine Verdery în cartea sa Viaţa politică a trupurilor moarte. La Buenos Aires, o astfel de schimbare simbolică a avut loc săptămâna trecută în piaţa centrală din faţa palatului prezidenţial La Casa Rosada. În 2013 era înlăturată statuia lui Cristofor Columb care data din 1921 fiind finanţată de comunitatea de italieni, extrem de importantă în Argentina pentru a celebra centenarul indepedenţei statului. Statuia care i-a luat locul, dedicată eroinei independenţei boliviene, Juana Azurduy, a fost inaugurată pe 15 iulie 2015 şi a costat 1 milion de dolari.

Juana Azurduy (1780-1862)

Juana Azurduy celebrată recent la Buenos Aires este una dintre femeile care a participat la procesul de indepedenţă şi care a fost mult timp uitată. Juana Azurduy l-a acompaniat pe soţul său Manuel Ascenscio Padilla în lupta pentru independenţa Alto Peru (Bolivia de astăzi) de Spania şi la moartea acestuia a devenit liderul trupelor. Pentru că se credea că s-a născut în La Plata, în Argentina de astăzi, ea este celebrată de ambele ţări.

Se spune că Simon Bolivar care a vizitat-o pe Juana în 1825 i-ar fi mărturisit lui Antonio Jose de Sucre că ţara ar fi trebuit să se numească nu Bolivia în onoarea sa, ci Azurduy sau Padilla pentru că ei sunt cei care au eliberat cu adevărat teritoriul său. Soarta eroinei uitate a independenţei boliviene s-a încheiat destul de trist. Recunoscute fiindu-i eforturile ca urmare a întâlnirii cu Simon Bolivar, aceasta a primit gradul de locotenent colonel şi un sprijin financiar sub forma unei pensii care i-a fost întreruptă însă în 1830. În final, Juana murea ca cerşetoare pe 25 mai 1862 când împlinea 82 de ani, trupul fiindu-i depus într-o groapă comună. Peste 100 de ani, rămăşiţele sale au fost exhumate şi depuse în mausoloeul construit pentru ea în capitala constituţională a Boliviei, Sucre.

Eu am descoperit-o pe Juana Azurduy vizitând Sucre numit şi oraşul alb din cauza multelor clădiri (mai ales biserici) de un alb imaculat în urmă cu 2 ani. În acea iarnă boliviană am asistat la celebrările pentru naşterea sa (11 iulie) care au ocupat oraşul rămas parcă în secolul Juanei.

În 2009 actuala preşedintă a Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner (CFK) o promova pe Azurduy la gradul de general. În 2010, alături de preşedintele bolivian, Evo Morales, CFK semna un act care instituie celebrarea zilei de naştere a Juanei drept zi a prieteniei argentino-boliviene. În 2014, figura Juanei Azurduy era plasată şi pe bancnota de 10 pesos. O recunoaştere postumă a fost promovată şi de guvernul lui Evo Morales. În 2009, Juana Azurduy era promovată la gradul de mareşal şi declarată eliberatoare a Boliviei. Un ajutor pentru mame a fost creat de guvernul Morales purtându-i numele.

Cristofor Columb (1450-1506)

În 1492, Cristofor Columb ajungea pentru prima dată în Marea Caraibelor, fiind considerat cel care ”descoperă” America pentru europeni. În anii următori, acesta a mai realizat două alte călătorii care au permis apoi colonizarea de către spanioli a Americilor. Cristofor Columb al cărui simbol este încă important în America latină, pieţe, străzi, teatre îi poartă numele, statuile sale ocupă locuri importante din oraşe sud-americane, nu mai este însă un nume stimat de toţi cetăţenii latino-americani. Dovedit fiind un autor al crimelor comise împotriva populaţiilor autohtone întâlnite în primele călătorii de descoperire, Columb nu mai este celebrat drept cel care a ”descoperit” America, care exista foarte bine şi înainte să fie ”descoperită”, ci mai degrabă blamat pentru efectele călătoriilor sale. Preşedinţii parte ai curentului denumit ”noua stângă” conduşi de Hugo Chavez (Venezuela, 1998-2013) precum Evo Morales din Bolivia, dar şi Cristina Fernandez de Kirchner au pus accentul pe nevoia înlocuirii eroilor albi, europeni cu reprezentanţi locali, precum Azurduy.

Vă aştept şi marţea viitoare cu un alt articol despre America latină!

Între timp, puteţi urmări alte ştiri latino-americane pe pagina mea de Facebook, Observator America latină.