Ghidul complet al alegerilor europarlamentare. Tot ce trebuie să ştii despre votul european

Numărătoarea inversă a început: mai sunt 100 de zile până când primele secţii de votare se vor deschide pentru alegerile europene din 2014, informează un comunicat al Parlamentului European. Cei 751 de Membri ai Parlamentului European care vor prelua mandatele în iulie, vor stabili cursul politicilor europene în următorii 5 ani şi vor alege, în premieră, noul lider al instituţiei executive a UE, Comisia Europeană.

Creşterea competenţelor Parlamentului European din 2009 a început să-şi facă simţită prezenţa, mai ales în timp ce Uniunea Europeană încerca să gestioneze criza economică, iar membrii Parlamentului European încercau să elaboreze noi acte legislative, printre altele privind disciplina bugetară efectivă, sprijinirea băncilor care erau în faliment şi limitarea bonusurilor bancherilor. 

Aşadar, alegerile europene din luna mai vor permite alegătorilor să contribuie la consolidarea şi schimbarea direcţiei pe care Europa va porni în abordarea crizei economice şi în multe alte probleme care afectează viaţa cotidiană a oamenilor.

Pentru prima dată, componenţa noului Parlament European va determina cine va fi persoana care va conduce următoarea Comisie Europeană, instituţia executivă a UE, care iniţiază legislaţia şi supraveghează punerea sa în aplicare.

Conform noilor reguli, şefii statelor sau guvernelor UE, care vor propune un candidat pentru postul de viitor Preşedinte al Comisiei, trebuie să facă acest lucru ţinând cont de rezultatele alegerilor. Parlamentul European va alege Preşedintele Comisiei cu o majoritate a membrilor componenţi, adică cel puţin jumătate din cei 751 de Membri ai Parlamentului European care vor fi aleşi (376).

Social-democraţii, liberalii, verzii şi progresiştii şi-au ales deja candidatul în cursa pentru preşedinţia executivului european.

Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) şi-a pus încrederea în actualul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, liberalii europeni (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, ALDE) au optat pentru fostul premier belgian şi europarlamentar Guy Verhofstadt, Verzii (Verzi/Alianţa Liberă Europeană) pentru Jose Bové (Franţa) şi Ska Keller (Germania), iar stânga europeană (PIE) pentru Alexis Tsipras (Grecia).

Partidul Popular European (PPE), la rândul său, se va reuni în zilele de 6 şi 7 martie la Dublin pentru a-şi desemna candidatul. Sunt vehiculate multe nume, însă dintre ele se evidenţiază numai cel al fostului premier luxemburghez şi fost preşedinte al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, şi cel al directorului general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde.

Parlamentul - singura instituţie UE aleasă în mod direct - este acum o componentă fundamentală pentru sistemul european de luare a deciziilor şi are o influenţă egală cu cea a guvernelor naţionale cu privire la aproape toate legile UE. Alegătorii vor avea o influenţă mai mare ca niciodată.

Grupuri politice

Parlamentul are în prezent şapte grupuri politice, reprezentând mai mult de 160 de partide naţionale.

Conform regulilor Parlamentului, membrii unui grup trebuie să aibă o „apartenenţă politică" şi să includă cel puţin 25 de membri din cel puţin un sfert din statele membre (în mod curent, cel puţin şapte). Membrii care nu doresc sau nu pot să facă parte dintr-un grup se numesc "ne-afiliaţi".

Legea electorală

Există reguli comune la nivelul UE pentru alegeri, dar într-o mare măsură acestea sunt organizate în jurul tradiţiilor şi legilor naţionale. De exemplu, rămâne la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă foloseşte un sistem de liste închise sau deschise sau un prag specific, atât timp cât acesta nu depăşeşte 5%. Există unele incompatibilităţi comune, dar fiecare ţară poate impune, de asemenea, pe cele proprii. Vârsta minimă de vot este de 18 ani cu excepţia Austriei unde această vârsta este 16 ani. Vârsta minimă pentru candidaţi variază de la ţară la ţară, deşi în cele mai multe cazuri este, de asemenea, 18 ani.

Votul este obligatoriu în Belgia, Cipru, Grecia şi Luxemburg.

Activitatea în desfăşurare a PE

Chiar dacă atenţia este îndreptată asupra viitoarelor alegeri, activitatea actualului Parlament nu s-a încheiat, iar următoarele luni vor fi pline de decizii politice şi legislative. Dosarele legislative care sunt încă pe agenda actualului Parlament includ: mecanismul unic de lichidare a băncilor falimentare, uniunea bancară, garanţiile pentru depozite, pachetul de telecomunicaţii, inspecţiile sanitare pentru produse alimentare şi animale, detaşarea lucrătorilor, protecţia datelor, siguranţa produselor, serviciile portuare, pachetul feroviar şi regulile pentru un „cer unic". 

Parlamentul trebuie încă să voteze textele definitive privind sancţiunile penale pentru manipularea pieţei, emisiile de CO2 la automobile, Directiva privind Pieţele Instrumentelor Financiare, precum şi Directiva referitoare la tutun. Dezbateri cu privire la „Troika“ formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI şi cu privire la supravegherea Agenţiei Naţionale de Securitate din SUA sunt, de asemenea, pe ordinea de zi.