Russia Today şi campania prezidenţială din Franţa

În 2017 au loc 3 mari campanii electorale în statele fondatoare a UE – Olanda, Franţa şi Germania. Dacă în cazul Germaniei, forţele de extremă dreaptă nu au şanse matematice să ajungă la conducere, deşi pot lua scor record, situaţia nu e la fel în Franţa, unde candidatul Frontului Naţional, cu siguranţă, ajunge în turul doi al alegerilor.

Text scris de Sergiu Vele*

Totodată, peisajul politic francez e marcat prin seisme profunde. Les Republicains, partid centru dreapta, îşi aliniază mesajul cu Frontul Naţional (extremă dreaptă) pentru a menţine susţinerea propriului electorat. Partidul Socialist cade în sondaje, iar candidatul său, Benoit Hamond riscă să acumuleze mai puţin de 10% din voturi. Totodată, asistăm la apariţia unei noi mişcări, social-liberale, în frunte cu Emmanuel Macron, candidatul cotat cu cele mai multe şanse de a lupta cu Le Pen în turul 2 al prezidenţialelor. În final, fenomenul „Brexit” şi „Trump”, a dat peste cap modelele de analiză electorală franceză, care, în mare, continuă să se bazeze pe clivajul stânga-dreapta. În epoca când identităţile politice devin tot mai individuale, analizele pe dimensiunea colectivă devin tot mai depăşite şi pot produce erori fundamentale. Rezultatul alegerilor din Franţa e deschis pentru orice scenariu.

În acest studiu au fost colectate şi analizate aproape 1900 articole apărute pe pagina electronică RT France în perioada 1 ianuarie 2016 - 23 februarie 2017 despre favoriţii alegerilor prezidenţiale din Franţa: Francois Fillon, Emmanuel Macron şi Marine Le Pen. În analiză a fost inclus şi Alain Juppe, candidatul care a pierdut alegerile primare în partidul Les Republicains. Dat fiind faptul că Francois Fillon poate risca urmărire penală pentru caz de abuz de serviciu (angajarea soţiei ca asistent parlamentar), există riscul retragerii sale din campanie. Cel puţin, sondajele arată că participarea lui Juppe la alegeri îi garantează prezenţa în Turul doi şi îl face favorit la postul de preşedinte. Articolele au fost prelucrate print soft de analiză a limbajului, care a analizat articolele din perspectiva sintactică, lexicală şi statistică: subiectele/entităţile apărute, numărul de caractere, frecvenţa apariţiei lor etc... Aşa mod de analiză permite identificarea unor subiecte şi teme recurente. Aceasta oferă o posibilitate de a identifica prezenţa sau absenţa unui partizanat politic şi identificarea strategiei de acoperire informaţională a activităţii candidaţilor.

Frecvenţe şi Subiecte

Fig 1: Frecvenţa apariţiei articolelor despre candidaţi

Din punct de vedere cantitativ, articolele despre Francois Fillon apar mult mai des, din momentul când a fost desemnat în calitate de candidat din partea partidului „Les Republicains”. Emmanuel Macron, de asemenea, devine mult mai des menţionat din momentul desemnării sale în calitate de candidat. Marine Le Pen a fost intens mediatizată pe parcursul a 10 luni din intervalul studiat. Numărul articolelor despre Juppe scade dramatic în noiembrie 2016, când pierde alegerile primare în faţa lui Fillon. O mică creştere o observăm în februarie, în contextul incertitudinilor create în jurul lui Fillon. Momentul de maxim pentru Le Pen, Fillon şi Macron e atins în februarie 2017, din cauza intensificării campaniei electorale. Un punct interesant este noiembrie 2017, când Fillon a fost desemnat candidat. Din acest moment, numărul articolelor despre toţi 3 a crescut de 6 ori. La momentul actual, Fillon, Macron şi Le Pen apar în RT cu aceeaşi frecvenţă, dat fiind faptul că majoritatea articolelor despre un candidat, face referire şi la alţii.

Fig 2: Numărul mediu de caractere în articolele despre candidaţi

Analizând numărul mediu de litere per articol dedicat fiecărui candidat, nu putem să nu observăm că articolele despre Le Pen sunt relativ scurte. Din punct de vedere al consumatorului media, e un avantaj, pentru că pot fi accesate şi citite de pe dispozitive mobile (telefon, tabletă) şi citite destul de repede. De asemenea, denotă şi un accent pe subiecte şi acţiuni, adică sunt mai lizibile (ipoteza va fi analizată mai jos). Articolele despre Fillon, statistic sunt mai lungi- editoriale, păreri, etc... Poziţia lui Macron e similară celei a Marine Le Pen, însă consistenţa articolelor despre acest candidat e mai mică (ipoteza va fi analizata mai jos). Articolele despre Juppe, tot par mai lungi decât a altor candidaţi.

Fig 3: Media subiectelor/entităţilor care apar în articole

Ipoteza invocată mai sus e confirmată prin analiza graficului mediei subiectelor/entităţilor din articolele despre candidaţi. Articolele despre Marine Le Pen sunt mai scurte însă conţin mult mai multe subiecte/entităţi, deci au o consistenţă informaţională şi lizibilitate mai bună. Articolele despre Macron, deşi sunt, în mediu mediu, la fel de scurte ca şi articolele despre Le Pen, se axează doar pe anumite tematici şi nu conţin prea multe informaţii interesante pentru cititor. Pot fi exemple şi de comentarii a poziţiilor sale, sau a unor evenimente în care a fost implicat. În orice caz, nu oferă informaţii consistente din punct de vedere politic. La polul opus se afla Fillon. Articolele despre Fillon şi Juppe sunt mai lungi, însă acoperă arii tematice reduse.

Fig 4: Teme de campanie

Subiectele şi entităţile apărute în baza de date studiată au fost grupate pe anumite tematici de campanie. Unele subiecte sunt inerente unei camanii electorale: campanie, politică, preşedinte, vot, alegeri. Totodată, observăm că Guvernul apare destul de des în articolele despre candidaţi. Fillon, Macron şi Le Pen, dar şi preşedintele Hollande, de asemenea apar destul de des pe RT. Alături de aceste teme, putem observa şi prezenţa unor teme recurente în recentele campanii electorale din UE şi din SUA: Societatea, UE, Euro, Economie, Naţiune şi identitate, elita politică, ideologia, Rusia, migraţia, terorism. Observăm prezenţa sporită a lui Trump şi a SUA, dar şi a lui Putin. Islamul, de asemenea, e prezent destul de des. Analizând această hartă, putem observa un pattern de teme recurente în UE: guvernul şi modul în care gestionează ţara, rolul UE şi a Euro, problemele economice, rolul identităţii naţionale şi a ideologiei, elita politică care e depăşită de realităţile sociale, pericolele migraţiei şi terorismului şi, nu în ultimul rând, binomul Rusia-Putin. Apariţia lui Trump în această listă, nu face decât să adâncească deriva spre dreapta pe care o observăm tot mai des în discursul public european. E un efect al 11/9, care a adăugat ambiţie şi încredere extremei drepte.

Fig 5: Subiecte de campanie şi prezenţa lor în articolele despre candidaţi

Din nou, putem confirma ipoteza că articolele despre Marine Le Pen sunt mai consistente decât articolele despre contracandidaţii săi. Subiectele sensibile de campanie apar mult mai des în articolele despre Le Pen. Astfel, RT France scrie despre Le Pen scurt şi la subiect. O abordare diferită o putem observa în raport cu Macron şi Fillon. Despre aceşti candidaţi se scriu texte mai fluide, şi au o consistenţă informaţională redusă. Articolele despre Le Pen, acoperă întreaga arie tematică a campaniei, ce nu putem spune despre Macron şi Fillon, care sunt menţionaţi şi în numeroase articolele care nu fac decât sa sustragă atenţia publicului pe subiecte marginale, mai puţin importante. În final, merită de menţionat că, despre Juppe, nu s-a scris nimic interesant din momentul când a ieşit din cursă.

Fig 6: Rusia şi Putin în articolele despre candidaţi

Analizând subiectele de campanie care apar cel mai des în artiole, nu putem trece cu vederea subiectele „Rusia” şi „Putin”. Din momentul startului „măsurilor active” ale RT France, din noiembrie 2016, observăm că, în articolele despre Le Pen, aceste subiecte apar mult mai des decât în articolele despre alţi candidaţi. În articolele despre Fillon, aceste subiecte apar mai rar, însă sunt prezente. Maximul global, în baza studiată, este noiembrie 2016. În numeroase resurse media, Fillon era identificat drept un candidat cu viziuni mai flexibile faţă de Rusia, de aici şi relativa creştere a menţiunii lui Putin şi a Rusiei în articolele despre Fillon. După momentul desemnării, apariţia acestor subiecte în articolele despre Fillon a scăzut destul de puternic, fapt explicabil dacă ne amintim că concurentul său la alegerile primare, Alain Juppe, e pro-European şi susţine menţinerea sancţiunilor faţă de Rusia. În cazul lui Macron, nu observăm o varianţă mare a frecvenţei apariţiei acestor subiecte. Alain Juppe, de asemenea, nu apare aproape niciodată în articolele unde apar cuvintele „Putin” şi „Rusia”. În concluzie, Marine Le Pen e intens asociată cu Putin şi cu Rusia. Dat fiind faptul că dreapta franceză are destule simpatii faţă de Rusia, prezenţa acestui subiect alături de Le Pen o favorizează, îndeosebi prin perspectiva captării voturilor din „provincie”, din regiunile agrare, care au suferit din cauza sancţiunilor impuse de Putin asupra produselor agricole din UE. Totodată, se mizează şi pe poziţiile ferme a lui Putin şi Le Pen în raport cu războiul din Siria şi pericolul terorismului islamic.

Fig 7: Trump şi SUA în articolele despre candidaţi.

După noiembrie 2016, subiectele „Trump” şi „SUA” au devenit adevărate, egalând şi depăşind subiectele „Putin” şi „Rusia”. Din nou, de această activizare şi transfer de imagine beneficiază doar Marine Le Pen. În articolele despre Fillon şi Macron, aceste subiecte apar cu mult mai rar. În articolele despre Juppe, aceste subiecte nici nu apar. Transferul de imagine de la Trump la Le Pen îşi are logica din perspectiva subiectelor şi tematicilor abordate de cei doi candidaţi. Ambii apelează la mesaje populiste, anti-establishment, au poziţii de extremă în raport cu migraţia, terorismul islamic şi sunt mai flexibili în abordarea Rusiei. În plus, rolul său îl joacă şi istoria de succes „Trump vs political establishment”. O imagine similară se transferă către Le Pen. Cu siguranţă, în turul doi vom asista la o intensificare şi mai mare a acestui tip de mesaj: „Le Pen vs political establishment”, care îi poate aduce simpatii din partea unei categorii de electorat.

Fig 8: Problematica europeană

Problematica europeană, de asemenea, poate fi găsită masiv în articolele despre Le Pen. Ea depăşeşte şi subiectele: Trump, Putin, Rusia, SUA. Luând în calcul că Marine Le Pen e un eurosceptic, UE apare în context negativ destul de des. Se mizează pe mesaj anti-UE, la fel cum s-a făcut şi în Brexit. În articolele despre Macron, Juppe şi Fillon, problematica europeană există, însă mult mai rar.

Fig 9: Migraţie, islam şi terorism

Un alt set de teme pe care se axează campania prezidenţială este: migraţia, terorismul şi islamul. Aceste teme apar foarte des în articolele despre Le Pen. Nu e o coincidenţă pentru că explorarea acestor problematici e specifică candidaţilor de extremă dreapta. Ele apar destul de des în articolele studiate, fapt care denotă intenţia de a axa politica editorială pentru favorizarea Marine Le Pen. În articolele despre Fillon, aceste subiecte se regăsesc, însă, cu o frecvenţă mai mică. În articolele despre Macron şi Juppe ele aproape că lipsesc. O ipoteză de lucru este că RT France dezavantajează puternic pe Macron şi Juppe, deoarece nu e prezent în articolele care tratează cele mai menţionate şi citite articole.

Fig 10: Guvern şi elita politică

O altă gamă de teme abordate în campanie e legată de politica internă. Observăm acelaşi pattern de abordare: în articolele despre Marine Le Pen, aceste teme apar mult mai des. Totodată, din noiembrie 2016, aceste teme încep să dispară şi din articolele despre Fillon. În articolele despre Macron şi Juppe, frecvenţa lor e destul de joasă. Astfel, Marine Le Pen, care e destul de critică faţă de elita actuală, e poziţionată puternic pe dimensiunea „anti-sistem”. Vocile altor candidaţi nu e prezentată.

Fig 11: Securitate, apărare şi război

Subiectele din această arie tematică sunt extrem de importante, deoarece preşedintele Franţei are largi competenţe în acest domeniu, chiar mai largi decât preşedintele SUA. Totodată, asocierea candidatului cu subiecte forte de politică internaţională îi creează o imagine de om calificat sau a unui „strongmen”. Pe această dimensiune, din nou, observăm că Marine Le Pen e puternic asociată unor subiecte forte, o particularitate prezentă pe parcursul întregii perioade studiate. La polul opus se află Macron şi Juppe. Cel mai probabil, intenţia RT France este să creeze imaginea unei „strongwoman” pentru Marine Le Pen şi de a-i crea o imagine de „politician slab” lui Macron şi, eventual, lui Juppe. În contextul în care, după atentatele teroriste din Franţa, publicul e preocupat de capacitatea instituţiilor de stat de a asigura securitatea cetăţenilor, acesta e un subiect extrem de relevant pentru public. Absenţa unei păreri bine determinate a lui Macron, dar şi prezenţa ei la Le Pen, e o decizie asumată, nu o coincidenţă.

Fig 12: Top 10 subiecte/entităţi apărute în articolele despre Le Pen

Top-ul de subiecte despre candidat contează tot foarte mult în modul în care e creată imagina sa în presă. În campanie electorală există cuvinte recurente: politică, preşedinte, campanie. Dacă le omitem, topul cuvintelor prezente la Le Pen este: Marine Le Pen, Front National, Macron, Guvern, Fillon, prim-ministru, Franţa. Observăm că în top sunt toţi concurenţii săi, deci, putem presupune intenţia de a juca pe contraste şi de a ataca la persoană.

Fig 13: Top 10 subiecte/entităţi din articolele despre Fillon

Iarăşi, dacă omitem cuvintele care cu siguranţă vor apărea într-un articol despre campania electorală, topul lui Fillon este: Fillon, Guvern, Prim-ministru, Juppe, Sarkozy, Franţa. Aici putem observa o nuanţă interesantă, dat fiind faptul că în acest top sunt prezenţi şi concurenţii lui Fillon din Partidul „Les Republicains”, dar şi exponenţii guvernului socialist.

Fig 14: Top 10 subiecte/entităţi apărute în articolele despre Macron

Top 10 a lui Macron e destul de interesant. Spre deosebire de topul concurenţilor săi, cel mai pomenit cuvânt în articolele despre Macron este „guvern”. Nu putem să nu observăm şi alte cuvinte asociate: ministru, prim-ministru, Manuel Valls. Dat fiind faptul că Macron vine din guvernul lui Valls şi a fost membru al Partidului Socialist, putem presupune că se încearcă asocierea numelui lui Macron cu guvernul şi preşedintele actual, care nu sunt destul de populari.

Fig. 15: Top 10 subiecte/entităţi apărute în articolele despre Juppe

În topul lui Juppe, îl observăm pe Sarkozy, Hollande, pe Valls, însă nu-l observăm pe Fillon. De asemenea, observăm şi numeroase formule care fac referinţă la guvern şi prim-ministru. 40% din top reprezintă subiecte care vor apărea în orice articol despre alegeri.

Concluzii

Observăm o intenţie clară din partea RT France de a prioritiza candidatul Marine Le Pen, faţă de Fillon, Macron şi Juppe. Totodată, Fillon e prioritizat faţă de Macron şi Juppe. Ultimii doi, cu poziţii puternice pro-europene şi anti-Ruse, sunt dezavantajaţi.

Există o intenţie clară de a face articolele despre Le Pen scurte, însă suprasaturate cu subiecte de interes public. Astfel, articolele despre Le Pen sunt mai consistente din punct de vedere informaţional, mai comode pentru lectură, dar şi mai simple de înţeles pentru cititor. Consistenţa materialelor despre Macron, Fillon şi Juppe e mai mică, din cauza numărului mic de subiecte care apar în ele. Aria tematică şi „lizibilitatea” articolelor despre aceşti candidaţi e mai mică.

Numărul subiectelor abordate în articolele despre Le Pen e foarte mare şi depăşeşte de 2-5 ori numărul subiectelor abordate în articolele despre alţii. În raport cu subiectele de campanie, situaţia e similară. Subiectele de interes public direct apar foarte des în articolele despre Le Pen şi apar cu mult mai rar în articolele despre concurenţii săi. Observăm o intenţie de a „lăsa scena” doar pentru un actor – Marine Le Pen. Cititorii RT nu vor găsi poziţii bine pronunţate ale altor candidaţi.

RT France prioritizează intenţionat anumite tematici de campanie anterior apărute şi pe parcursul referendumului din Marea Britanie şi pe parcursul alegerilor din SUA. Registrul utilizat e caracterizat de preponderenţa criticii guvernului, elitei politice, insituţiilor de stat, a UE. De asemenea, prezenţa subiectelor cum ar fi migraţia, islamul, terorismul, nu face decât să continue deriva campaniei spre dreapta.

Analiza subiectelor abordate ne permite să facem concluzia că RT încearcă să poziţioneze pe Marine Le Pen drept candidat anti-sistem, totodată Macron şi Juppe fiind prezentaţi drept candidaţi cu puternice legături cu sistemul politic actual, care nu se bucură de popularitatea populaţiei. În raport cu Fillon, nu observăm o clară atitudine pe acest subiect.

Se încearcă transferul de imagine dinspre Trump şi Putin către Le Pen. E, de asemenea, o decizie asumată datorită proximităţii ideologice ale celor trei. De asemenea, se încearcă construirea unei imagini de „strongwoman” atunci când se vorbeşte despre Le Pen, dat fiind faptul că temele „hard politics” apar foarte des în articolele despre ea. Totodată, se încearcă construirea unei imagini de politician slab, neexperimentat pentru Macron, care, cel mai probabil, îi va deveni concurent în turul doi.

În eventualitatea turului doi Macron-Le Pen, tendinţele actuale în politica editorială a RT France vor continua. Astfel, Marine Le Pen va continua să fie candidatul despre care RT France va scrie mai mult, mai variat şi mai consistent. Transferul de imagine dinspre Trump şi Putin va continua, însă, mai puţin intens, pentru a reuşi atragerea voturilor dreptei republicane. Crearea unei imagini de „strongwoman” se va intensifica. Totodată, Macron va continua să fie asociat Partidului Socialist şi lui Francois Hollande şi i se va crea imaginea unui politician slab, care nu poate face faţă poziţiei de preşedinte.

În eventualitatea turului doi între Fillon, fie Juppe, contra Marine Le Pen, discursul RT se va axa puternic pe motivul: „candidatul sistemului” contra „candidatul poporului”. În cazul dacă Fillon continuă cursa, RT va bate „din toate tunurile” pentru discreditarea candidatului pe teme de corupţie şi abuz de serviciu (Fillon şi-a angajat soţia ca asistent parlamentar, fără ca ea să-şi exercită funcţiile). Aceasta va menţine electoratul de stânga acasă şi va garanta victoria Marine Le Pen. În eventualitatea retragerii lui Fillon în favoarea lui Juppe, ultimul va fi prezentat drept candidat „moral învechit” şi legat de elita politică actuală.

*Sergiu Vele este absolvent al Masterului de Studii de Securitate şi Analiza Informaţiilor din cadrul Facultăţii de Sociologie a Universităţii din Bucureşti.