La frontiera cu Ucraina poate apărea un nou conflict, de acum cu un stat membru al UE - mesaj tot mai des întâlnit în presa ucraineană

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
La frontiera cu Ucraina poate apărea un nou cpnflict
La frontiera cu Ucraina poate apărea un nou cpnflict

În urma evenimentelor din prmăvara anului în curs s-a relevat că Ucraina trebuie să-şi regândească relaţiile cu statele vecine. Toate studiile realizate şi tezele susţinute în ţară pe tema parteneriatului ucraineano-rus şi-au pierdut orice valoare ştiinţifică. Or, garantul securităţii şi partenerul strategic nr.1 al Ucrainei - Federaţia Rusă - s-a transformat în agresorul nr.1.

S-a dovedit că scenariul Crimeea proliferează. Este foarte probabil că regiunile Doneţsk şi Lugansk vor avea aceeaşi soartă. Transnistria, Harkov şi Odessa aşteaptă semnalul.

Aşadar, frontierele se modifică sub pretextul criteriului etnic şi teritorii întregi. Acum Kievul trebuie să ducă o politică preventivă. Pe când Moscova doar poftea la Crimeea şi nu o hăpăise încă, Ucraina avea încredere în toţi vecinii săi, în special, în Rusia. S-a dovedit că orice scenariu considerat până mai ieri exagerat sau utopic, este realizabil în anumite conjuncturi geopolitice.

Acum însă, presa ucraineană a început să abordeze tot mai des problema reformării politicilor de tratare a minorităţilor entice în Ucraina, a reconceperii de către Kievul oficial a relaţiilor cu ţările vecine. Ca şi mai înainte, retorica începe de la problema dublei cetăţenii care este interzisă în Ucraina. După ce s-a relevat că liderii regimului lui Ianukovyci deţineau paşapoarte ruseşti şi constituiau un pericol pentru securitatea naţională, fiindcă aveau acces la informaţii clasificate, această problemă a devenit extrem de acută.

De menţionat că în Parlamentul Ucrainei a fost introdus un proiect de lege sub numărul 4116 – „Cu privire la modificările aduse Codului Penal al Ucrainei în legătură cu răspunderea pentru neinformarea în legătură cu deţinerea a cetăţeniei a altui stat”, care prevede privaţiunea de libertate pe un termen de la 3 până la 10 ani pentru deţinerea cetăţeniei duble. Sub incidenţa legii urmează să cadă şi etnicii români din regiunile Cernăuţi, Odesa, care au obţinut sau urmează să obţină cetăţenia României.

Şi dacă mai înainte toată atenţia era acordată legislaţiei României privind redobândirea cetăţeniei române de către etnicii români de pretutindeni, acum însă acută a devenit şi problema acordării de către Budapesta a paşapoartelor ungare etnicilor maghiari din regiunea ucraineană Transcarpatia.

Potrivit Radio Svoboda, aceasta poate tensiona relaţiile dintre Ucraina şi Ungaria. Ba mai mult, poate înrăutăţi grav situaţia la frontier a ucraineano-ungară, deoarece în ultimul timp Budapesta alocă finanţe organizaţiilor maghiare din regiunea respectivă pentru dobândirea unei autonomii, ce poate duce la apariţia unor mişcări separatiste.

Recent, Budapesta a făcut public numărul cererilor depuse de către cetăţenii statelor vecine pentru obţinerea cetăţeniei Ungariei. Cifra este în jur de 470 mii. Viceprim-ministrul guvernului ungar, Zsolt Semjen, consideră că până la finele anului în curs cifra va depăşi o jumătate de milion de persoane. Este puţin probabil că acest mesaj poate fi îmbucurător pentru ţările vecine Ungariei, cum ar fi, de exemplu, Slovacia şi Ucraina, în care Legea interzice obţinerea dublei cetăţenii.

Atuul principal al coaliţiei conservatoare pro-guvernamentale din Ungaria în campania electorală pentru scrutinul din 2010 a fost adoptarea Legii privind dubla cetăţenie. Acum ei mizează pe aceasta şi vor să obţină sprijinul etnicilor maghiari din străinătate, care au primit deja, sau vor primi paşapoarte ungare. Or, etnicii maghiari odată cu cetăţenia Ungariei vor primi şi drepturi politice, inclusiv electorale.

În spaţiul mediatic ucrainean a fost percepută negativ declaraţia viceprim-ministrului Zsolt Semjen, făcută în timpul întâlnirii cu tinerii maghiari din afara ţării, în incinta Universităţii din Budapesta:

"Noi vom putem supravieţui ca şi maghiarii numai în cazul în care vom reînvia relaţiile în domeniile cercetări, educării, la nivel de instituţii, studenţi şi personale de-a lungul vieţii".

Conform datelor publicate de Ministerul Justiţiei al Ungariei, deja 8783 de ucraineni au obţinut paşapoarte maghiare. Această rată de activitate este a treia în rândul maghiarilor din străinătate. Pe locul al doilea s-au plasat maghiarii din Serbia (39383 de cereri). Dar cei mai activi sunt etnicii maghiari din România - 125,275 de persoane au redobândit cetăţenia Ungariei. Mai puţini din Slovacia – 157 de persoane. În Slovacia persoana care obţine dubla cetăţenie este automat privată de cetăţenia slovacă. Aşadar, doar un procent mic de maghiari din Slovacia s-au folosit de acest privilegiu acordat de Budapesta, deşi ungurii din Slovacia constitue 9% din populaţia ţării. În Ucraina însă, cu toate că potrivit Constituţiei dubla cetăţenie este interzisă, în practică, cei care au încălcat această prevedere sunt traşi la răspundere administrativă de la 173 până la 500 grivne amendă.

Potrivit prevederilor poriectului de lege din 7 februarie 2014 sub numărul 4116 – „Cu privire la modificările aduse Codului Penal al Ucrainei în legătură cu răsponsabilitatea pentru neinformarea în legătură cu deţinerea a cetăţeniei a altui stat, în funcţie de gradul de abuz de dublă cetăţenie, poate fi aplicată o amendă sau privaţiune de libertate pe un termen de la 3 până la 10 ani, informează ChernivtsiNEWS.

Cetăţenii obişnuiţi, care au dublă cetăţenie vor fi lispiţi de drepturi politice, de dreptul de a vota – aceata este сea mai mică sancţiune, iar cea mai mare va fi pentru funcţionari publici, care au acces la secrete de stat – închisoare pe un termen de la 3 până la 10 ani”, a subliniat unul dintre autorii proiectului de lege respectiv, Oleksandr Bryhyneţi.

Aşadar, noua putere de la Kiev poate opta pentru una dintre următoarele variante posibile în abordarea problemei dublei cetăţenii:

1.     Să preia din experienţa Slovaciei şi să-l priveze de cetăţenia ucraineană pe cel care a obţinut cetăţenia unui stat străin;

2.     Să introducă dubla cetăţenie. Să aplice politica acordării cetăţeniei Ucrainei etnicilor ucraineni din străinătate, adică să urmeze exemplul României şi Ungariei;

3.     Să adopte proiectul de lege amintit mai sus şi să se limiteze doar cu tragerea la răspundere administrativă pentru încălcarea prevederilor Constituţiei privind dubla cetăţenie.

Cu toate acestea, potrivit liderilor etnicilor maghiari din Ucraina, de politica Budapestei privind dubla cetăţeniei mai mult profită etnicii ucraineni şi nu cei maghiri din Ucraina.

Preşedintele Centrului pentru Sprijinirea culturii maghiare din Transcarpatia, Laszlo Zubanici, menţionează: Cea mai mare parte dintre cei care depun cereri pentru redobândirea cetăţeniei Ungariei - nu sunt maghiari, ci ucraineni de etnie. Procedura simplificată de obţinere a unui paşaport maghiar ajută compatrioţilor noştri să se integreze mai rapid în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, dacă autorităţile ucrainene închid ochii când este vorba despre aceatsă problemă, atunci chestiunea autonomiei maghiarilor din Transcarpatia, care tot mai des este abordată, nu poate fi ignorată şi în continuare de Kievul oficial, a menţionat Laszlo Zubanici.

"Problema autonomiei maghiare, atât culturale, cât şi teritoriale, este principala problemă pe ordinea de zi", - consideră la rândul său, preşedintele de onoare al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Ucraina, Mihai Tovt.

Iar Societatea pentru Cultură Maghiară în Transcarpatia a mers şi mai departe. Această organizaţie cere crearea unei unităţi teritorial-administrative сu central în Beregovo. Este vorba de aşa numita Autonomie Pritiseană.

În anul 2012, ambasadorul Ungariei în Ucraina Mihaly Bayer a declarat că Ungaria sprijină crearea unei autonomii maghiare în Transcarpatia. Iar în luna octombrie 2013, europarlamentarul maghiar Béla Kovács din Jobbik, în cadrul unui forum la Beregovo, a spus că crearea în Transcarpatia a Comitatului Pritisean şi includerea la el a localităţilor cu majoritate maghiară este o condiţie obligatorie pentru aderarea Ucrainei la UE.

Anume din aceste considerente apar tot mai multe declaraţii în mass-media din Ucraina cu privire la necesitatea de regândire a relaţiilor Ucrainei cu statele vecine. Comentatorul politic ucrainean, Volodymyr Luşciai, nu exclude în viitor o tensionare a relaţiilor dintre Kiev şi Budapesta.

La rândul său, directorul Institutului de Studii Politice, Victor Paşcenko, pentru Canalul 5 a menţionat: "Comunitatea maghiară în Ucraina este de doar 0,5% din populaţie, este pasivă faţă de celelalte, astfel că este puţin probabil ca să se agraveze relaţiile inter-statale, sau să apară conflicte politice pe marginea acestei probleme.

Dar, totuşi, unii sunt convinşi că următorul conflict separatist se coace anume în Transcarpatia, un  teritoriu multinaţional, unde maghiarii îşi cer autonomie.

„Problema ungară este o problemă europeană”, a menţionat Viktor Orban, în parlament, la discursul de reînvestire. Cerând autonomie pentru conaţionalii săi din Ucraina, după modelul rusesc, pretenţiile premierului s-au întins şi peste Tisa. „Ungurii din bazinul carpatic au dreptul la dublă cetăţenie, drepturi colective şi autonomie!

La începutul anului 2012 a fost aprobat programul dezvoltării durabile Politica naţională a Ungariei – bazele strategiei politicii naţionale, care vizează înfiinţarea până în anul 2020 a unor autonomii maghiare în regiunile limitrofe ale statelor vecine, unde locuiesc comunităţi de maghiari. Pentru realizarea prevederilor acestui program în luna august 2012 guvernul de la Budapesta a aprobat Noua politică economică regională a Guvernului Ungariei în Bazinul Carpatic - Planul Wekerle.

Acest document reprezintă o schiţă a creşterii economiei ungare în Bazinul Carpatic. În condiţiile în care se consideră că este momentul ca dezvoltarea economiei să explodeze în partea de Est a Uniunii Europene. Unde este inclus şi Bazinul Carpatic, iar Ungaria ar deveni un motor pentru dezvoltarea zonei. Acest plan se bazează pe dezvoltarea IMM-urilor, care au nevoie de dezvoltare treptată pentru a acoperi piaţa globală şi trebuie să iasă în afara graniţelor Ungariei Planul se referă în primă fază la legăturile economice dintre IMM-urile din Ungaria cu regiunile din România (Transilvania) şi Slovacia, unde sunt importante comunităţi maghiare, dar şi în Ucraina şi Serbia.

După cum se observă, planul se referă exclusiv la regiunile din ţările vecine unde există un număr important de locuitori de etnie maghiară. Astfel, dezvoltarea regională are la bază etnia. Ceea ce este foarte îngrijorător pentru Ucraina. Mai mult, acest document coincide cu agenda naţionalistă a premierului Victor Orban, care se poate realiza prin plan economic. Şi care mai coincide şi cu recentele imixtiuni în treburile altor state ale premierului Victor Orban.

Cu toate acestea, realizarea acestui plan este destul de complicată, pentru că în ciuda faptului că se previzionează ca până în 2020, datorită aprobării acestui document, ţările din Bazinul Carpatic ar trebui să ajungă la nivelul de dezvoltare al celor din Vestul Europei.

Dar, totuşi, guvernul de la Budapesta continuă să finanţeze Consfătuirea Permanentă Maghiară (Magyar Állandó Értekezlet) care are drept scop lupta pentru infiinţarea autonomiilor maghiare în România, Slovacia, Ucraina. În anul 2013 guvernul Orban a simplificat procedura de alocare a fondurilor pentru ONG-urile maghiarile de peste hotare, unele dintre ele chiar sunt radicale şi vor putea să abordeze problema autonomiei s-au chiar a separatismului.

Aici poate fi bine observat şi interesul Rusiei, ba chiar o antrenare bună a Moscovei, care are drept scopt crearea unei situaţii instabile în interiorul Uniunii Europene, „hrănind apetitul crescând al Ungariei. Or, deputatul în parlamentul European din partea partdiului Jobbik, Béla Kovács, a fost observator la pseudo-referendumul din Crimeea din primăvara anului în curs. Potrivit lui, pseudo-referendumnul s-a desfăşurat în mod democratic. Anume prin intermediul activităţii lui Federaţia Rusă finanţează organizaţiei radicale de extrema dreaptă, care au influenţă şi în Ucraina. Una dintre ele este Frontul Naţional Maghiar (Magyar Nemzeti Arcvonal). Aceasta poate provoca apariţia unei instabilităţi în regiunea Transcarpatică.

Este evident faptul că în cadrul campaniei sale propagandiste Kremlinul se foloseşte în mod activ de partidul maghiar de centru-dreapta Jobbik, precum şi de experţii şi mass-media controlate de aceatsă organizaţie. În acest context, trebuie menţionat faptul că la 6 aprilie 2014 în Ungaria au avut loc alegeri în Adunarea Naţională, la care partidul Jobbik a obţinut 20,7 % din voturi. Acest lucru indică un sprijin substanţial de către populaţia maghiară a retoricii extremiste. Retorica din campania electorală a partidului respectiv prevedea următoarele:

- Anexarea Crimeei de către Rusia trebuie să fie un exemplu şi pentru alte state din Europa, printre care Polonia, Ungaria şi România. Nu în aşa fel poate fi unită naţiunea;

- Determinarea naţiunii este mai importantă decât păstrarea integrităţii teritoriale a Ucrainei;

- Teritoriul Ucrainei este creat în mod artificial şi nu are o bază istorică;

- Comunităţile maghiare şi rutene din Transcarpatia trebuie să ceară desfăşurarea unui referendum privind separarea de Ucraina;

De fapt, legătura deja demonstrată dintre Federaţia Rusă şi mişcarea extremă de dreapta din Ungaria indică că conducerea de la Kremlin mizează foarte mult pe forţele politice extreme din Uniunea Europeană, activitatea cărora poate destabiliza situaţia din interiorul acestei organizaţii suprastatale, şi ca urmare, slăbire ei. Totodată, devin mai puternice cele două partide ale maghiarilor din Ucraina – Partidul Democrat al Maghiarilor din Ucraina şi Partidul Maghiarilor din Ucraina. Împeună ele au trimis în Consiliul Regional Transcarpatia 9 deputaţi, iar în Consiliul Raional Beregovo - 11 deputaţi. Mai mult decât atât, primar al oraşului Beregovo în perioada 2006-2012 a fost liderul  PDMU – Gajdos István.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite