Clasa de mijloc, o iluzie. Românii sunt „prea bogaţi sau prea săraci“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Prăpastia dintre cei bogaţi şi cei săraci se adânceşte în ţările din sud-estul Europei, unde clasa mijlocie este ameninţată cu declinul social.

Într-un articol apărut în ediţia online a „Deutsche Welle“ se arată că în România clasa de mijloc se confruntă cu o dilemă: oamenii sunt fie prea săraci, fie prea bogaţi.

Clasa de mijloc a fost aproape o entitate necunoscută în Europa până la căderea comunismului, în 1989. Până în 2008, doar 20% dintre români făceau parte din „clasa de mijloc“.

De atunci, comentează DW, criza financiară a prăbuşit salariile şi, în acest timp, aproape jumătate din clasa de mijloc.

Situaţia din România nu este singulară. Aproximativ 10% din cetăţenii sârbi şi croaţi se consideră că fac parte din clasa de mijloc“, alcătuind în jur de 8% din totalul populaţiei – adică între 100.000 şi 200.000 de oameni din 7,5 milioane. Sunt în mare parte angajaţi bine plătiţi din companii străine, în domeniul bancar sau al asigurărilor.

Ce este clasa de mijloc?

Clasa de mijloc, se arată în articol, nu este definită numai de criteriul economic.  „Conceptul de clasă de mijloc include o înţelegere a unui grup social care formează un strat de sprijin al ordinii democratice şi politice şi al rivalităţii economice“, declară Wolfgang Hopken, de la Societatea Europei de Sud-Est.

În ciuda anumitor excepţii, o clasă de mijloc consolidată este interesată de stabilirea şi menţinerea stabilităţii a condiţiilor democratice şi economice, spune el.

În sud-estul Europei, clasa de mijloc a existat doar puţin, înainte de Al Doilea Război Mondial. Răspândirea comunismului a condus la dispariţia burgheziei.

„În timpul perioadei comuniste, clasa de mijloc“ era formată din academicieni şi din birocraţi, spune Hopken şi adaugă că „e ceva cu totul diferit de perspectiva noastră asupra clasei de mijloc din Europa“.

Unul din atributele clasei de mijloc din Europa Centrală este implicarea civică, de pildă, sub forma iniţiativelor cetăţenilor, potrivit Gabriellei Schubert, de la Universitatea din Jena. „Este o zonă în care Balcanii sunt foarte nedezvoltaţi“.

Schimbările politice din 1990 au modificat ordinea socială a fostelor state comuniste, dar nu au condus neapărat la ridicarea clasei de mijloc. Primul preşedinte al Bulgariei care nu era comunist, Petar Stojanow, recunoaşte că a făcut anumite greşeli în guvernarea sa, prin programul de privatizare din 1989.

Într-un interviu recent publicat de către un ziar bulgar, Stojanov a declarat că în cursul privatizărilor, foşti oficiali din partid au văzut oportunitatea de a se îmbogăţi, devenind peste noapte capitalişti. Toate acestea au condus la naşterea structurilor oligarhice din economice şi politică.

Această nouă „clasă de mijloc“, văzută din perspectivă economică, nu a devenit bogată doar prin educaţie şi antreprenoriat, ci mai degrabă „a făcut bani într-o zonă gri“, notează Hopken. Nu este interesată de buna funcţionare a statului, ci „de patronat şi de structurile politice care îi permit să continue să opereze cum a făcut-o“.

 Exodul creierelor

Exodul creierelor către Vest este o ameninţare la adresa clasei de mijloc din regiune. Tineri bine educaţi, creativi şi dinamici îşi părăsesc ţările pentru o carieră peste hotare. „Este o pierdere substanţială, nu doar din punctul de vedere al capitalului uman, ci şi din punctul de vedere al stabilităţii sociale“, spune Hopken.

Cu toate acestea, el crede că există şi un impact pozitiv asupra societăţii pe termen lung – când, de pildă, oamenii se întorc din străinătate şi îşi împărtăşesc experienţele şi valorile sau când stabilesc legături economice cu ţara din care provin.

Dar fără ajutor, ţările din Balcani se vor lupta cu tranziţia spre o societate civilă modernă în care o clasă de mijloc stabilă şi extinsă joacă un rol esenţial. De aceea perspectiva europeana este deosebit de importantă, potrivit lui Schubert. „Pentru aceste ţări, statutul de membru al UE este singura posibilitate de a îmbunătăţi şansele pentru tineri“. Toate ţările din această regiune sunt conştiente de acest aspect – statutul de membru face parte din lista lor de priorităţi. În iulie 2012,Croaţia va deveni cel de-al 28-lea membru al Uniunii Europene.

Europa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite