Cine pierde şi cine câştigă de pe urma retragerii SUA din Tratatul Trans-Pacific

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a declanşat retragerea ţării sale din acordul comercial Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), împlinindu-şi o promisiune din campania electorală. De acestă decizie ar putea profita în primul rând China, dar şi Germania ar avea de câştigat.

Înţelegerea celor 12 ţări din zona Americii şi Pacificului fusese aprobată de preşedintele democrat Barack Obama, fiind semnată în 2015, dar nu a intrat încă în vigoare. În viziunea promotorilor săi, acordul ar fi ajutat SUA şi aliaţii lor, inclusiv Japonia sau Australia, să contracareze ascensiunea continuă a Chinei în zona Pacificului. Într-o primă reacţie, preşedintele Mexicului, Pena Nieto, a anunţat că ţara sa va începe de îndată demersuri pentru acorduri bilaterale cu ţările TPP.

Prin acest tratat, Obama urmărea ca SUA să fie cea care impune regulile în zona Asia Pacific, considerată de partizanii globalismului ca extrem de dinamică economic. Era şi un răspuns al SUA la acţiunile chineze de a ocupa Marea Chinei de Sud prin lărgirea unor insule, construirea de porturi, dar şi a unor insule artificiale. 

În plus, SUA devenea un aliat militar firesc al celor 11 parteneri, existând astfel posibilitatea de a crea un spaţiu strategic, inclusiv militar. După aproape opt ani de negocieri intense, datorate marilor şi multiplelor diferenţe între parteneri, tratatul a fost semnat în noiembrie 2015. Concret, acest uriaş parteneriat a însemnat o comuniune comercială şi de investiţii de 28 de mii de miliarde (din care 17 mii de miliarde aportul SUA), adică aproape 405 din economia mondială. 

În plus, alte state din regiune şi-au manifestat dorinţa de a deveni membre — Taiwan, Filipine, Columbia, Thailanda, Laos, Indonezia, Cambogia, Bangladesh şi India. Şocul măsurii este imens pentru unele state membre, în primul rând pentru Japonia, dar şi pentru rivala TPP, China.

 BBC scria că „Este o zi mare pentru China“  subliniind că  Beijingul va profita şi va negocia acorduri cu o parte dintre parteneri, ba chiar ar putea schimba sensul întregului TPP, oferind o participare ca principal partener în locul SUA. Dar, TPP conţine multe prevederi specific, inclusiv măsuri antisărăcie, mediu şi altele. Premierul japonez Shinzo Abe a declarat că, fără SUA, TPP nu are sens. 

În acest sens, Japonia s-a reîntors spre UE, relansând negocierile în jurul tratatului de liber-schimb, iniţiate în martie 2015, dar care fuseseră suspendate.

Asta pentru că în ciuda Brexit-ului, a deciziei luate prin referendum de către Marea Britanie de a ieşi din UE, Uniunea Europeană rămâne principala putere comercială mondială. UE negociază actualmente mai bine de o duzină de asemenea acorduri, fie cu ţări mari (cu India, de pildă), fie cu blocuri comerciale (Mercosur). 

Cum a spus-o Comisara pentru Comerţ Cecilia Malmström, UE e suficient de ocupată în acest moment ca să nu aibă vreme pentru problemele Angliei cu Brexit.

China, gata să ia locul SUA

Pentru a profita de retragerea SUA, diplomaţia chineză a fost deosebit de activă în  ultimele săptămâni. Preşedintele chinez Xi Jinping s-a întâlnit cu liderii statelor  APEC, declarând că „SUA este o putere economică în Asia doar când vrea, China va fi întotdeauna aici“, subliniind  că „este timpul pentru parteneriate serioase“, făcând aluzie la instabilitatea de care este acuzat noul preşedinte american.

 Analiştii spun că Trump nu va renunţa la spectele strategice din Asia Pacific şi că  va renegocia acordul, punând condiţii care să prevadă o limitare a scutirilor comerciale şi impunerea unor domenii de investiţii, o diminuare a măsurilor de dezvoltare şi echilibrare sociale, dar şi o mărire a caracterului strategic militar al tratatului. 

Alţi experţi susţin că noul lider de la Casa Albă va renunţa definitiv la TPP, declanşând o confruntarea economică directă, concurenţială, prin care puternica economie americană să obţină avantaje maxime şi să rămână un lider economic în Asia Pacific.

Şi Germania se bucură

Vicecancelarul Sigmar Gabriel a declarat luni seara că industria germană ar trebui să profite la maxim de orice oportunitate comercială cu ţările din Asia şi America Latină, după îndepărtarea protecţionismului Statelor Unite prin ordinul executiv de retragere din Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), scrie Reuters.

Oficial BCE: Abordarea lui Donald Trump în comerţul internaţional riscă să atragă reacţii simetrice

Peter Praet, economistul-şef al Băncii Centrale Europene (BCE), susţine că abordarea noului preşedinte al SUA, Donald Trump, în materie de comerţ internaţional indică o tendinţă spre acorduri bilaterale, cu riscul atragerii unor reacţii negative simetrice din partea ţărilor lăsate în afară.

"Cred că este necesară multă grijă, deoarece istoria ne arată că atunci când mergi într-o direcţie celelalte ţări vom merge în direcţia opusă, astfel că vor apărea riscuri de reacţii simetrice în comerţul mondial", a declarat Peter Praet, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Producătorii americani, în derivă

Producătorii de încălţăminte sportivă, de automobile şi giganţii din retail sunt prinşi în vâltoarea schimbărilor făcute de noul preşedinte american Donald Trump în politicile comerciale ale Statelor Unite, scrie agenţia Bloomberg, preluat[ de RFI. 

Decizia lui Trump de a renunţa la Pateneriatul Trans-Pacific  şi angajamentul de a renegocia Acordul Nord American de Liber Schimb NAFTA va obligă astfel companiile să îşi regândească lanţurile de furnizori şi investiţiile de capital, într-o nouă eră a protecţionismului. Măsurile lui Trump, care vrea să stimuleze producţia locală şi crearea de locuri de muncă, cântăresc greu pentru importatori mari cum sunt Nike şi Ford Motor. 

”Orice companie cu operaţiuni globale încearcă în acest moment să înţeleagă ce se va schimba”, a spus Simeon Siegel, analist la firma de brokeraj Instinet din New York, el arătând că este în discuţie efectul asupra lanţurilor de furnizori şi a structurii costurilor. “Multe companii multinaţionale şi industriale vor fi foarte dezamăgite de abandonarea TPP şi se vor confrunta cu numeroase incertitudini legate de renegocierea NAFTA”, consideră Caitlin Webber, analist la Bloomberg Intelligence.

Pentru producători de îmbrăcăminte şi încălţăminte precum Nike abandonarea TPP sună a dezastru : cel mai mare brad de articole sportive din lume, care fabrică în Asia încălţăminte cum ar fi Air Jordans, Nike miza pe acordul TPP pentru taxe de import reduse. Compania produce aproximativ 40% din încălţăminte în Vietnam, ţară membră a TPP. 

Acum, multe dintre companiile multinaţionale cu investiţii în Asia îşi vor reanaliza probabil strategiile, consideră Fielding Chen, analist la said Bloomberg Intelligence.”Decizia lui Trump va face ca multe companii să ezite în legătură cu ce vor face în viitor. Acest fapt nu va avea un impact semnificativ asupra aranjamentelor lor generale pentru lanţurile de furnizori asiatici, dar deciziile ar putea fi încetinite, urmând să fie luate în considerare şi alte destinaţii asiatice”, a spus Chen.

TPP ar fi generat economii şi pentru retaileri ca Target, Foot Locker şi Wal-Mart Sters. Reducerea costurilor legate de importuri ar fi fost de 450 de miliarde de dolari pe an, potrivit organizaţiei Footwear Distributors and Retailers of America. ”Oamenii nu vor fi fericiţi dacă preţurile încălţămintei pentru tenis vor creşte, dacă preţurile hainelor vor creşte, dacă preţurile maşinilor vor creşte. Asta contravine cu ideea de a face ca oamenii să o ducă mai bine”, a spus Donald Grimes, analist la University of Michigan.

În fine, în ceea ce priveşte renegocierea NAFTA, aceasta ar putea avea implicaţii mari pentru industria auto, care în 2015 a importat în State vehicule în valoare de aproape 80 de miliarde de dolari şi componente de 68 de miliarde de dolari din Canada şi Mexic. 

Asta reprezintă circa 44% din totalul vehiculelor importate şi 47% din componentele auto, potrivit Administraţiei pentru Comerţ Internaţional. Producătorii auto amână deja investiţiile până vor şti cum se vor schimba relaţiile comerciale dintre Statele Unite şi Mexic, a spus Eric Noble, preşedintele firmei de consultanţă The CarLab, din Orange, California. Costurile suplimentare ar putea face prea riscantă suma de circa 1 miliard de dolari investită de producătorii auto în fiecare nouă fabrică de asamblare, până când directorii nu vor afla ce vrea să facă Trump.

Preşedintele american Donald Trump va cere marţi directorilor generali ai General Motors, Ford Motor şi Fiat Chrysler Automobiles să crească producţia şi numărul angajaţilor din Statele Unite, transmite Reuters.

Cotidianul „New York Times“ notează că preşedintele Trump pare a "nu-şi da seama că aceste decizii ar putea afecta economia şi milioane de americani, care ar putea rămâne fără slujbe, ca să nu mai vorbim de represaliile pe care alte ţări le-ar putea decide la adresa bunurilor şi serviciilor produse de Statele Unite ale Americii. În practică, schimburile comerciale le permit americanilor accesul la produse mai ieftine, în timp ce susţin creşterea economică şi  inovarea", mai scrie NYT.

Iar ziarul chinez China Daily crede că alegerea lui Trump este sinucigaşă.

"Un război comercial ar avea efecte dezastruoase, deoarece Statele Unite ar pierde potenţiali consumatori dintr-o ţară de 1,3 miliarde de oameni. Multe dintre companiile multinaţionale americane au obţinut profituri substanţiale din vânzări în China. Ar fi o nebunie să se priveze brandurile americane de o astfel de oportunitate".