64 de directori şi profesori din judeţul Giurgiu au fost trimişi in judecată pentru fraude la Bacalaureat

Procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu au dispus trimiterea în judecată a 64 de persoane, printre care directori şi directori adjuncţi ai unor licee şi şcoli generale din judeţul Giurgiu, funcţionari din cadrul Inspectoratului General Şcolar Giurgiu, precum şi profesori evaluatori, informează un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Această ştire, apărută în urmă cu câteva zile, nu poate fi trecută cu vederea.

Într-un articol din iulie 2013 scriam:

„Un exemplu mai mult decât elocvent: Anul trecut, la sesiunea din toamnă, în judeţul Giurgiu s-au înregistrat de 5 ori mai mulţi promovaţi la bacalaureat, comparativ cu judeţul Ialomiţa. În orice stat normal, în care şefii Educaţiei trăgeau concluzia corectă, adică jaf la drumul mare în judeţul Giurgiu, s-ar fi luat măsuri de verificare şi recorectare, post-factum, în acele centre de examen şi licee în care procentele de promovare sfidau bunul-simţ.”

Iată că şi semnalările din presa sunt luate în seamă. Au durat 2 ani cercetările, dar s-au încheiat cu trimiteri masive în judecată.

Totul a pornit de la statistică. Dacă analizezi rezultatele la Bacalaureat prin prisma statisticii, nu e posibil ca două judeţe alăturate să fie despărţite de un raport de 1:5 în procentele de promovare la Bacalaureat. Că doar n-a tunat şi adunat profesorii şi elevii cei mai buni într-un judeţ, iar în celălalt nu.

S-a întâmplat şi în anii trecuţi şi în alte judeţe acelaşi lucru, dar iată că de data asta instituţiile din justiţie s-au sesizat şi au descoperit „misterul”.

Grav e altceva.

Diferenţele acestea colosale pot fi sesizate şi pe cale administrativă, de către organisme competente, de exemplu de către Corpul de Control al ministrului Educaţiei.

Nu trebuie să vină justiţia să facă ordine într-o zonă care aparţine administraţiei, care este obligată să facă ea ordine, prin anchete, sancţiuni şi măsuri de evitare, pe viitor, a fraudelor.

În cazul dat, era simplu, aşa cum am şi cerut. Trebuiau doar recorectate tezele din centrele de examen şi din cele de corectare care săreau din media statistică, în alte oraşe şi cu alţi profesori. 

La limba şi literatura română era chiar uşor să afli tezele copiate, pentru că au existat subiecte ce presupuneau o importantă contribuţie personală. Apoi era simplu de identificat sălile, supraveghetorii şi corectorii.

N-au făcut-o. Să ne spună ministrul Educaţiei din 2013, Remus Pricopie, de ce n-a ordonat astfel de anchete, de a trebuit să vină Parchetul să-i facă ordine în bătătură.

Exact pentru astfel de fraude au fost trimise în judecată 64 de persoane.

Iată ce spun procurorii:

„În acest sens, persoanele cu funcţii de conducere inculpate în dosar au fost contactate de părinţii unor candidaţi ori persoane interpuse pentru a asigura promovarea examenului de bacalaureat a unor candidaţi prin mijloace ilicite, în schimbul unor sume cuprinse între 100 şi 1.000 euro pentru fiecare candidat, în raport de numărul de probe susţinute".

Conform procurorilor, cadrele didactice au stabilit un sistem de semne şi parole ce au fost transmise candidaţilor, pe care aceştia le-au înserat în conţinutul lucrărilor de concurs pe prima pagină, ultimul rând.

În acelaşi timp, sistemul de semne şi parole a fost transmis către profesorii evaluatori care au fost recompensaţi prin intermediul şefilor de centre de corectare, în funcţie de numărul de lucrări identificate cu semne, evitându-se astfel legătura directă dintre evaluator şi candidat.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Direcţiei Generale Anticorupţie şi de suportul tehnic şi informativ al Serviciul Român de Informaţii.

Printre persoanele trimise în judecată sunt:

1. CONSTANTINESCU ADRIAN-DINU, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: trafic de influenţă, abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale (3 acte materiale);

2. BĂLUŢĂ GHEORGHE, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cumpărare de influenţă;

3. BĂLUŢĂ ANDREEA-MIHAELA, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu;4. BURGUI ALEXANDRU, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la trafic de influenţă;

5. ANDREI IOAN, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cumpărare de influenţă;

6. PĂUN ION, şi încă mulţi alţii, până la 64 de persoane.

Din păcate, comunicatul nu precizează funcţiile persoanelor trimise în judecată, dar contez pe cititorii din Giurgiu să ne ajute la identificarea funcţiilor.

Este o discuţie dacă până la soluţionarea definitivă a cauzei persoanele respective pot rămâne în învăţământ. În funcţii de conducere în orice caz nu. Poate la catedră, dar şi aici se pune problemă ce respect mai pot pretinde de la elevii lor, cum le mai pot cere corectitudine şi cinste la teze şi examene, când toţi au aflat ce au făcut, fiind în slujba şcolii.

Şi nu este singura situaţie din ţară. În judeţul Gorj s-au înregistrat aceleaşi diferenţe enorme între licee, şi aşteptăm şi aici o cercetare asemănătoare celei din Giurgiu.

În încheiere, un sfat pentru profesori.

Instituţiile specializate ale statului vor supraveghea şi anul acesta, informativ, examenul de bacalaureat.

Nu merită să vă sacrificaţi bunul renume, prestigiul şi respectul pe care l-aţi câştigat într-o viaţă de muncă la catedră, pentru 2-3 arginţi, care trec, dar pierderea suferită rămâne.