Surse: Ponta a fost înainte de alegeri la BNR pentru a-i cere ajutorul lui Gherghina la echilibrarea bugetului pe 2015
0Premierul Victor Victor a fost la BNR înainte de alegeri pentru a discuta situaţia bugetară şi programul pentru 2015, unde l-ar fi rugat pe Gheorghe Gherghina, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor şi actual membru în Consiliul de Administraţie al băncii centrale, să-i ofere sprijin lui Darius Vâlcov, ministrul Bugetului, pentru a închide bugetul în 2% din PIB, scrie Mediafax, care citează surse oficiale.
Ţinta de 2,2% din PIB pe cash în 2014 era negociată cu FMI şi CE exclusiv pentru cheltuieli de confinanţare programe din fonduri UE, dar nu mai poate fi menţinută întrucât la rectificare s-au tăiat fondurile respective.
„La aceeaşi rectificare s-a asumat că bugetul va închide cu uşor excedent în octombrie, deci nu există spaţiu fiscal pentru plata în avans a drepturilor salariale câştigate în instanţă. Este nevoie de rectificare şi de tăierea cheltuielilor de la alte ministere, ceea ce ar însemna în special investiţii“, au completat sursele citate.
Deficitul, bată-l vina
„Fără rectificare bugetul ar putea închide cu un deficit de 2,8% din PIB, dacă se plătesc în avans drepturile salariale câştigate în instanţă, la fel cum se previzionează că va închide bugetul pe 2015 fără măsuri de reducere a chetuielilor sau creştere a veniturilor“, au spus sursele respective.
O astfel de măsură nu ar ajuta însă construcţia bugetară pentru anul 2015, întrucât ţintele convenite cu FMI şi Comisia Europeană vizează deficitul calculat potrivit metodologiei ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse în deficitul ESA la momentul în care au fost câştigate şi au devenit o obligaţie certă pentru stat.
Mai mult, mutarea cheltuielilor de investiţii pentru 2015 creşte deficitul pe ESA şi va pune presiuni suplimentare pentru ajustări structurale, pentru ca România să atingă angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.
„Cheltuielile pentru 2015 sunt aproape la blană. Sunt angajamente, sunt co-finanţări care nu mai pot fi amânate. Ministerul Fondurilor UE a calculat un necesar de co-finanţare de 15 miliarde lei pentru a-şi atinge ţintele. Altfel, sunt bani pierduţi de la UE. Pe toată legislaţia în vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB, cât a calculate CE“, au mai spus sursele citate.
Ionuţ Dumitru a calculat o gaură de 17 miliarde de lei
Pe de altă parte, Ionuţ Dumitru – şeful Consiliului Fiscal - a explicat că propriile calcule, care indică în 2015 un deficit mult peste 2,8% din PIB, diferă de prognoza Comisiei Europene şi estimările autorităţilor întrucât acestea au avut în vedere doar ce a fost publicat în Monitorul Oficial până în luna octombrie, iar de la acel moment Guvernul a mai aprobat o serie de acte normative cu impact fiscal.
Potrivit primelor estimări realizate de ministerul Fondurilor Europene, cheltuielile pentru co-finanţare ar trebui să se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei pentru a putea îndeplini ţintele de absorbţie şi, mai ales, pentru a nu fi pierdute definitiv sume importante alocate în exerciţiul financiar 2007-2014.
Accize majorate la bere şi vin
De asemenea, Finanţele ar fi decis ca accizele să fie calculate anul viitor direct în lei, iar nivelul din 2014 va fi actualizat cu rata inflaţiei din ultimele 12 luni înainte de octombrie.
În materia accizelor, deşi banca centrală nu vede impact din calendarul de armonizare în 2015, Finanţele analizează impactul bugetar şi asupra pieţei prin majorarea accizelor la bere şi vin, printre cele mai mici din UE. O majorare a accizelor la produsele alcoolice ar avea un impact incert la nivelul veniturilor bugetare, întrucât evaziunea din aceast piaţă este foarte înaltă tocmai din cauza gradului ridicat de accizare.
Cota progresivă şi majorarea taxelor pe proprietate?
Agenţia Mediafax a publicat săptămâna trecută un document care conţine mai multe propuneri de măsuri fiscale, elaborat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) - ministrul delegat pentru Buget, în care se precizează că una dintre acestea ar fi: „Introducerea impozitului progresiv pe venit, începând cu 2016 (3 cote progresive de 15%, 25% şi 35%)“.
O altă propunere din document este creşterea impozitelor locale pe terenuri şi imobile cu 25%, o majorare similară urmând să fie aplicată din 2016.
Guvernul a insistat, atât în timpul campaniei electorale, cât şi după alegeri, că nu vor fi majorate taxele şi impozitele pentru anul viitor.
Sursele citate au precizat însă pentru că sunt puţine variante de echilibrare a bugetului din 2015, chiar dacă s-ar negocia un deficit bugetar uşor mai înalt decât cel convenit deja cu instituţiile internaţionale, de 1,4% din PIB.
Cea mai simplă măsură cu impact imediat ar fi limitarea reducerii CAS de la 5 puncte procentuale cât s-a aplicat la 1 octombrie, la doar 2,5 puncte procentuale anul viitor, aşa cum au propus iniţial experţii FMI şi CE.
Proiectul bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice după data de 10 decembrie, când se va încheia misiune comună FMI şi CE, care va veni pe 2 decembrie la Bucureşti strict pentru discuţii pe această problematică, a anunţat aseară Ministerul Finanţelor.
Mai puteţi citi: