Statul a ratat toate privatizările programate pentru acest an

Listarea Hidroelectrica ar putea avea loc de-abia în 2017, potrivit ministrului Energiei, Andrei Gerea, întrucât compania de stat este în insolvenţă  FOTO Mediafax

Guvernul s-a lăudat că va realiza mai multe privatizări şi listări în acest an, dar nu a reuşit să facă niciuna. Rând pe rând, au căzut privatizările Poştei şi a Oltchim, dar şi listările CFR Marfă, Aeroporturi Bucureşti, Portul Constanţa ori Hidroelectrica.

Guvernul a ratat toate privatizările şi listările programate pentru acest an şi nu mai are şanse să realizeze niciuna până la finele lui 2015, deşi autorităţile s-au lăudat de nenumărate ori că acestea vor continua. 

Poşta Română, Oltchim, CFR Marfă, Aeroporturi Bucureşti, Portul Constanţa, toate au fost propuse pentru privatizare sau listare în acest an, alături de mai vechile restanţe din acordul cu FMI, respectiv Complexul Energetic Oltenia şi Hidroelectrica. Şi toate au fost ratate „cu brio“, rând pe rând, de către statul român.

Privatizări eşuate

** Poşta Română. Compania belgiană bpost nu a depus oferta angajantă pentru preluarea Poştei Române, până la 15 septembrie, când a expirat termenul-limită. Bpost fusese selectată de către autorităţi pentru vânzarea a 51% din companie. Acum, Guvernul urmează să reanalizeze procesul de privatizare a operatorului. Compania a înregistrat anul trecut un profit net de 22,8 milioane de lei, după cinci ani de pierderi. Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), şi fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Poştei Române, afirma recent că listarea companiei pe piaţa de capital ar reprezenta cea mai bună variantă de capitalizare pentru companie în acest moment.

** Oltchim. Statul a scos de mai multe ori la licitaţie combinatul chimic Oltchim în 2014, dar nicio astfel de tentativă nu a avut loc în 2015. Aflat în insolvenţă, combinatul a beneficiat de ştergerea a două miliarde de lei din datoriile acumulate, astfel că atrage în continuare interes. Chinezii de la Junlun Petroleum au revenit la Râmnicu Vâlcea pentru a efectua o analiză tehnică, iar SIF Transilvania a anunţat că doreşte preluarea companiei, tranzacţia fiind condiţionată de achiziţia rafinăriei Arpechim, deţinută însă de Petrom. De asemenea, şi omul de afaceri Ştefan Vuza – care a participat şi la procesul de privatizare din 2012 – este interesat. 

Listările merg greu în Transporturi

** Aeroporturi Bucureşti. Premierul Victor Ponta anunţa în primăvara acestui an că vor fi listate în acest an atât Aeroporturi Bucureşti, cât şi Portul Constanţa. 

De asemenea, Guvernul a anunţat că a aprobat crearea unui colectiv de lucru operativ, însărcinând Ministerul Finanţelor şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să gestioneze coordonarea programului de listare de companii pe bursă, astfel încât noi listări să aibă loc încă din toamna acestui an. Numai că paşi concreţi nu au fost făcuţi.

** Portul Constanţa. Listarea unui pachet minoritar din această companie a fost anunţată la pachet cu Aeroporturi Bucureşti, dar nimic nu s-a întâmplat până acum. Iulian Matache, ministrul Transporturilor, declara la Adevărul Live că o decizie se va lua curând în Guvern în cazul celor două companii, dar că perioada până la finele anului este prea scurtă pentru ca intrarea în ringul bursier să aibă loc până la 31 decembrie.

** CFR Marfă. După eşecul privatizării cu omul de afaceri Gruia Stoica în anul 2013, statul a restructurat compania şi a schimbat strategia. Ministrul Transporturilor declara în luna iunie că Guvernul vrea să listeze pe bursă 51% din companie. Totuşi, intrarea CFR Marfă în ringul bursier este încă departe, în condiţiile în care Matache a afirmat la Adevărul Live că până acum niciun consultant nu s-a arătat interesat pentru această privatizare. Oficialul afirma că societatea are de încasat de la partenerii comerciali, în special companii de stat din domeniul energetic, creanţe în valoare de 110% din cifra de afaceri. 

** Tarom. Autorităţile au anunţat de mai multe ori în ultimii ani fie listarea, fie privatizarea companiei cu un investitor strategic, dar ministrul Transporturilor a afirmat la Adevărul Live că în acest moment situaţia financiară a companiei nu este atât de favorabilă încât să se pună problema privatizării.

Scandal în industria extractivă

** Salrom. Ministerul Economiei a intrat recent într-un schimb de replici cu Fondul Proprietatea pe tema listării Salrom. Fondul Proprietatea, acţionar minoritar în cadrul Salrom cu 49%, doreşte listarea companiei, astfel încât să poată să îşi vândă din pachetul de acţiuni. Numai că Mihai Tudose, ministrul Economiei, se opune şi a afirmat că, dacă Fondul Proprietatea doreşte să îşi vândă pachetul, atunci ar trebui să facă instituţiei sale o propunere de vânzare, iar statul va cumpăra acţiunile. Ulterior, Franklin Templeton – administratorul Fondului Proprietatea – a emis un comunicat în care preciza că, potrivit legislaţiei, statul nu poate cumpăra acţiuni la companii. Fondul Proprietatea a propus o modalitate de listare prin care Ministerul Economiei va rămâne cu pachetul de 51%, ba chiar s-a oferit să suporte toate cheltuielile legate de listare.

** Cupru Min. Listarea a 15% din acţiunile Cupru Min a fost anunţată încă din luna mai 2014 de către fostul ministru al Economiei, Constantin Niţă. Ulterior, în decembrie 2014, tot Niţă anunţa că societatea nu va mai fi listată, ci inclusă într-o companie naţională a cuprului, alături de Minvest Deva şi Moldomin, ambele fiind entităţi de stat. Între timp, Niţă a fost înlocuit în funcţie de către Mihai Tudose. Nici fuziunea, nici listarea nu s-au realizat.

Restanţe în energie

Guvernul a promis de mai multe ori în ultimii ani şi listarea Hidroelectrica şi a Complexului Energetic Oltenia, ambele fiind menţionate şi în scrisorile de intenţie ale României cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Numai că Hidroelectrica, deşi cu o situaţie financiară de invidiat, nu mai poate fi listată prea curând după ce a reintrat în insolvenţă şi mai are o serie de procese cu „băieţii deştepţi“. Andrei Gerea, ministrul Energiei, a anunţat luni că listarea ar urma să aibă loc chiar în 2017. Hidroelectrica a înregistrat în primul semestru un profit record de 725 de milioane de lei, cu 42% mai mare decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. 

Complexul Energetic Oltenia este o altă restanţă a statului. Numai că societatea a întâmpinat probleme grave din cauza afluxului de energie regenerabilă şi a scăderii consumului intern. Anul trecut, societatea a consemnat o gaură de 700 de milioane de lei în 2014. În aceste condiţii, listarea nu a mai putut avea loc. În acest an, societatea a disponibilizat 2.000 de angajaţi şi a externalizat încă 1.000 prin cedarea carierei Berbeşti către CET Govora.

Recorduri în anii anteriori

Inabilitatea statului de a mai face listări şi privatizări în acest an vine după ce Guvernul a stabilit recorduri în fiecare din cei doi ani anteriori. Statul a listat în 2013 un pachet de 15% din acţiunile Romgaz atât pe bursa de la Bucureşti, cât şi la Londra, obţinând 1,7 miliarde de lei (391 de milioane de euro). Listarea a fost o premieră atât la nivelul sumei obţinute, cât şi prin faptul că a fost prima listare duală realizată de către statul român.

Ulterior, în anul 2014, Electrica a urmat calea Romgaz şi s-a listat atât la Bucureşti, cât şi la Londra, iar suma de bani obţinută din listare a fost un nou record. Compania de stat a atras 1,95 de miliarde de lei (443 de milioane de euro) de la investitori prin vânzarea a 51% din acţiuni. Andrei Gerea, ministrul Energiei, a criticat ieri conducerea companiei, despre care a spus că „doarme“ pe banii obţinuţi din listare, fără a face investiţii sau achiziţii în regiune.