Ce schimbări aduce 1 octombrie în economie: gaze mai ieftine pentru firme, reducerea CAS şi penalităţi la taxele locale

Ce schimbări aduce 1 octombrie în economie: gaze mai ieftine pentru firme, reducerea CAS şi penalităţi la taxele locale

Gazele pentru populaţie nu se vor ieftini de la 1 octombrie, aşa cum se estima    FOTO Adevărul

Preţul gazelor ar fi trebuit să scadă cu 1-2% de la 1 octombrie pentru populaţie, însă din cauza majorării tarifelor de înmagazinare nu se va putea opera această reducere. În schimb, gazele se vor ieftini în medie cu 3,5% pentru micile firme care se alimentează în sistem reglementat.

Informaţiile au fost prezentate ieri de către Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
 

Depozitele şi războiul lui Putin anulează ieftinirea la populaţie

 
„Pentru consumatorii casnici, de la 1 octombrie nu va fi operată nicio modificare a preţului final. Preţul ar fi putut scădea cu 1-2%, însă au fost majorate tarifele de înmagazinare“, a arătat oficialul ANRE.
Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, a anunţat recent că România a înmagazinat deja 2,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale, faţă de obligaţia stabilită de către ANRE, de 1,8 miliarde de metri cubi, pentru a face faţă unei posibile crize a gazelor, în contextul problemelor din Ucraina. Mai mult, ministrul a spus că la sfârşitul ciclului de injecţie, ţara noastră va avea în rezervoarele subterane în jur de 2,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ceea ce înseamnă cu aproape un miliard de metri cubi peste obligaţiile impuse de ANRE.
 

Micile firme au parte de un respiro

 
Micile firme vor beneficia însă de o reducere a preţurilor cu 3,5% a preţurilor. Reducerea preţurilor este posibilă pentru că s-au transportat mai multe gaze naturale în sistemul naţional, ceea ce permite reducerea tarifelor reglementate, deoarece investiţiile sunt recuperate din volumele mai mari. 
Această ieftinire nu va fi însă uniformă la nivel naţional. Havrileţ a spus că cele mai mari reduceri, de circa 6%, vor fi operate pentru şcolile şi spitalele din jumătatea de sud a ţării, în vreme ce pentru clienţii E.ON România nu vor fi operate modificări de preţ. „Vor scădea preţurile pentru circa 90.000 de consumatori alimentaţi de GdF Suez, unde consumul este mai mare“, a afirmat Havrileţ. 
 

Liberalizare totală din ianuarie pentru firme

 
Şeful ANRE a mai spus că, de la 1 ianuarie, piaţa gazelor va fi liberalizată total pentru micile firme, care vor trebui să negocieze direct cu furnizorii.
Potrivit calendarului negociat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), de la 1 octombrie trebuiau să aibă loc majorări atât pentru populaţie, cât şi pentru firme. Autorităţile au amânat însă majorările de preţ pentru populaţie, negociindu-se alt calendar, în vreme ce pentru consumatorii non-casnici preţurile au ajuns deja la media europeană. 
România consumă anual 12,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale, producţia internă acoperind 11 miliarde de metri cubi, iar diferenţa este importată de la câţiva intermediari agreaţi de Gazprom. 
 

Fără probleme la iarnă

 
Gigantul rus de stat a redus de câteva ori livrările către România în ultimele două săptămâni, fără a oferi vreo explicaţie oficială. Anterior, Gazprom a redus şi livrările pentru Polonia, Slovacia şi Austria, în procente diferite, explicaţia oficială de la Moscova fiind că înmagazinează gaze în depozitele din Rusia pentru a face faţă iernii. Gazprom a sistat livrările pentru Ucraina în luna iunie, însă aceasta importa din Polonia, Slovacia şi Ungaria prin „flux invers“, măsură cu care Gazprom nu este de acord. Totuşi, un acord provizoriu a fost semnat la finele săptămânii trecute: Ucraina va cumpăra gaze la 385 de dolari pe mia de metri cubi şi va plăti 3,1 miliarde de dolari din datoria către Gazprom, în vreme ce grupul rus se obligă să livreze minim 5 miliarde de metri cubi de gaze.
 

Nicolescu cere investigaţii pe piaţa gazelor

 
Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, a solicitat Consiliului Concurenţei şi ANRE să investigheze mai multe tranzacţii cu gaze naturale derulate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM). Nicolescu a mai afirmat că obligaţia impusă producătorilor de gaze naturale – de a tranzacţiona 20% din cantităţile disponibile – nu a adus efectele scontate. Guvernul a impus tranzacţionarea transparentă şi nediscriminatorie, însă cantităţile de gaze au fost stabilite de către ANRE. Anterior, Nicolescu a cerut oficial ANRE să reanalizeze procentul stabilit deoarece „practic, aproape nu s-a impus niciun procent“. ANRE vrea să impună ca un procent de 45% din cantităţile de gaze să fie tranzacţionate pe bursele de specialitate de la 1 ianuarie 2015, însă, paradoxal, din 2016 până în 2018 vrea să reducă procentul.
 

CAS reduse cu 5% pentru salariile din octombrie 

 
Ziua de 1 octombrie constituie termen pentru intrarea în vigoare a unor acte normative sau pentru anumite prevederi fiscale:  
** Salarii cu CAS mai reduse. Implementarea reducerii CAS cu cinci puncte procentuale la angajatori se va face de la 1 octombrie pentru toate salariile de după această dată. Legea care reglementează această măsură a fost publicată în Monitorul Oficial la 19 septembrie.
** Penalizări pentru taxele şi impozitele locale. Cei care nu şi-au plătit încă taxele şi impozitele către administraţiile publice locale vor scoate mai mulţi bani din buzunar. Potrivit legii, cine îşi achită aceste dări în primele trei luni ale anului beneficiază de reducere, iar cei care nu o fac până în octombrie vor fi penalizaţi cu 2% pentru fiecare lună de întârziere. 
 

Autostrada Sibiu-Piteşti s-a transformat în drum expres

 
** Master Planul de Transport ajunge în Parlament. Master Planul de Transport (MPT), document programatic în baza căruia România va primi finanţări de la Uniunea Europeană pentru infrastructură, este transmis astăzi către Parlament. Urmează dezbateri publice sectoriale, iar până la 1 decembrie trebuie prezentat în forma finală la Bruxelles. Documentul conţine principalele politici şi direcţii de dezvoltare în sectoarele Feroviar (unde investim, ce păstrăm, la ce renunţăm), Rutier (autostrăzile şi celelalte tipuri de drumuri, inclusiv forestiere), Aerian (aeroporturi, eventual aerogări noi) şi Naval (porturile maritime şi dunărene), cu priorităţi şi sume pe proiecte. În forma actuală, Master Planul prevede reducerea cu până la 40% a reţelei feroviare, dar şi ca tronsonul Piteşti-Sibiu să fie drum expres, şi nu autostradă, aşa cum au anunţat guvernanţii.    
 

 

citeste totul despre: